Cum m-am transformat din medic in jurnalist

de Vlad Mixich     HotNews.ro
Joi, 12 aprilie 2012, 23:32 Actualitate | Opinii


Vlad Mixich
Foto: Hotnews
​Am participat de curand la o dezbatere la finalul careia unul dintre vorbitori, altfel un profesor serios si inteligent, a concluzionat cu naduf ca media e vinovata pentru pesimismul romanilor si, in general, pentru multe alte tare ale societatii noastre. Am tot auzit asta si m-am cam saturat. E o simplificare care dovedeste lipsa de intelegere si necunoasterea istoriei recente a media romanesti. Asa ca ma ofer drept cobai. Studiu de caz.
 
Poate ca unii vor considera o impertinenta randurile de mai jos sau, mai rau, povestea unui amator. Dar stim cu totii ca originea latina a cuvantului „amator” trimite direct la calitatea de iubit. Si da, recunosc ca sunt amorezat lulea de aceasta meserie.

Nu sunt produsul unei scoli de jurnalism romanesti. Am terminat Medicina si chiar am practicat-o cativa ani pana ce un incident mi-a intrerupt viitoarea cariera sigura. Scriam cate un articol pe saptamana intr-un cotidian regional, Gazeta de Sud, beneficiind de increderea redactorului-sef care imi permitea sa-mi aleg subiectul desi, pentru interesul comercial al ziarului ar fi fost mai apetisant sa scriu despre boli si pilule.

Era o zi de iulie cand, pierdut fiind intr-un manual de farmacologie, un postas mi-a adus un plic cu antetul Ambasadei Germaniei la Bucuresti. Trimisesem un articol la concursul Deutsche Welle pentru tineri jurnalisti si speram sa castig premiul doi, un reportofon de care aveam nevoie. Nu-mi trecuse prin cap nicio secunda ca as putea fi castigatorul premiului intai. In luna octombrie a acelui an eram deja la Bonn, intern in redactia de limba romana a trustului media german. Cand am intrat intaia oara pe usile de sticla ale cladirii de pe malul Rinului (locul e superb) am simtit ca mi s-a indeplinit visul din copilarie.

O copilarie din care imi amintesc inca mirosul de ziar si urmele negre de cerneala care-mi ramaneau pe degete dupa ce citeam Evenimentul Zilei si Romania libera. Mi-am trait adolescenta simultan cu „epoca de glorie” a presei scrise romanesti, atunci cand ziarele se tipareau (si se cumparau!) in milioane de exemplare. Nu era efectul calitatii jurnalismului de atunci, ci mai degraba dorinta pantagruelica de informatie si opinie liber exprimata a romanilor, fireasca dupa atatia ani de dictatura. Folosind masina de scris a parintilor, la 10 ani faceam ziare pe care le vindeam apoi in bloc.

Din perioada adolescentei nu-mi amintesc sa ma fi impresionat vreun articol de ziar. Tin insa minte ca deschideam cu placere Dilema, direct la pagina de reportaje. Acesta e si motivul pentru care, mai tarziu, cand am trimis primul articol la un ziar national, acesta a fost Dilema. Si a aparut! Nu la rubrica scrisori, ci la dosarul numarului. Pur si simplu. Eram student-boboc si asta mi-a dat incredere.

Am inceput, cu ajutorul unui prieten, sa scriu din cand in cand pentru „Adevarul” articole de opinie (era la inceputul anilor 2000). Plata nu-mi acoperea nici macar drumul de la Timisoara (unde eram student) la Bucuresti (unde mergeam in hidoasa Casa a Presei sa-mi ridic banii). Pana ce, intr-o zi, un redactor m-a sfatuit sa-mi indulcesc tonul critic fata de actiunile unui anumit partid. Era inca epoca Dumitru Tinu, iar eu eram intransigent. De atunci pana la episodul „Gazeta de Sud” nu am mai scris.

Nici astazi nu-mi dau seama daca la Deutsche Welle am invatat meserie sau daca acolo mi s-a oferit un poligon de testare a intuitiilor profesionale. Cu siguranta am invatat multe prin imitatie, dar cel mai bun exercitiu de invatare era cititul. Cat mai mult. Ziare, reviste, romane, studii, eseuri... Orice si uneori fara discernamant. Asa am invatat sa scriu. Si tot la Bonn am testat utilitatea unei reguli de aur: nicio zi fara sa scrii. Organul jurnalistic e un muschi care, nefolosit, se atrofiaza.

Cand am revenit in tara mi-am cumparat un manual de jurnalism. Am constatat cat de inutil este si mi-am continuat studiul prin imitatie. Mai intai cativa romani: eruditia baroca a editorialelor lui Hurezeanu, talentul de prozator din textele lui C.T.Popescu (intotdeauna mai plicticos si imprecis cand scria despre politica) si, la categoria contra-exemplu, opiniile dezlanate ale lui Ion Cristoiu. Apoi cativa incomparabili: americanii Tom Junod si Susan Orlean pentru reportaj si portrete si Gideon Rachman, editorialistul lui Financial Times. Fiecare dintre acestia mi-a fost, in parte, maestru.

Dar pentru mine, intalnirile profesionale definitorii au fost cu cativa colegi de generatie. Cristian Pantazi de la HotNews, editorul cu care port acele discutii incinse si miezoase din care se naste un text mai bun. Cristian Lupsa de la "Decat o Revista" si obsesia lui pentru rigoarea draconica a documentarii. Andrei Craciun, care continua cu disperare sa faca jurnalism la "Adevarul" incapatanandu-se sa foloseasca o limba romana frumoasa. Iar faptul ca sunt apropiat ca varsta de reperele mele profesionale spune mai multe despre jurnalismul romanesc actual decat tot acest articol.

Fac parte dintr-o generatie care si-a gasit maestrii in primul rand in carti. Care a invatat meserie din greselile facute direct pe teren, nu in mediul protejat al unei sali de curs. O generatie ai carei predecesori (Dumitru Tinu, Cornel Nistorescu, Ion Cristoiu) s-au format la Scanteia sau Flacara comunista, acolo unde se faceau multe, dar nu jurnalism. Dar chiar si un model negativ pastreaza o valoare pedagogica.

Desigur, experienta mea e atinsa de microbul subiectivitatii. Dar nu am devenit jurnalist din intamplare si nici impins de un entuziasm infantil. E o alegere responsabila si pasionata. Desi traim intr-o tara in care exista libertate a cuvantului, nicicand acesta nu a fost mai epuizat precum e astazi. Astfel ca multi dintre noi au uitat cat de magic poate fi un cuvant.

Fie ca poarta o informatie medicala sau juridica, fie ca e metaforic, atunci cand e liber si adevarat orice cuvant are forta unei locomotive. Nu e un vis copilaresc, ci cred ca e o realitate pe care o uitam adesea.

Iar daca viitorul imi va demonstra ca m-am inselat, nu voi avea nicio retinere in a deveni un medic de tara cu multe povesti adevarate in tolba. Si cu satisfactia ca a crezut intr-un vis, copilaresc poate, dar fascinant.

PS. Publicul dezbaterii la care am participat era format in majoritate din oameni de afaceri si manageri de multinationale. Cei mai multi rezonau cu teza Profesorului. Dar ma intreb cati dintre ei ar fi dispusi sa investeasca in proiectele jurnalistilor preferati (pe care ii citesc acum gratuit online) si sa inchida in schimb televizorul, atunci cand e cazul? 

* Acest text a aparut, cu anumite modificari, si in Dilema Veche, in cadrul dosarului "Presa dupa '89".


Citeste mai multe despre   


















4357 vizualizari

  • 0 (8 voturi)    
    Vlad, nu ai dreptate (Vineri, 13 aprilie 2012, 0:12)

    mircea [anonim]

    Ai scris foarte frumos dar eu cred ca profesorul are dreptate. Traim intr-o societate a consumulu in care foarte putini mai cauta calitatea.
    Majoritatea prefera ce e usor de digerat, prefera sa le spuna altii ce sa gandeasca. Iar intelectualii romani sunt niste lasi care prefera sa nu se implice din comoditate sau cu scuza penibila ca nu ar conta.

    Si in spatiul liber ajung oamenii politici cu televiziuni sau alte arme massmedia prin care-si duc bataliile politice pentru propriile interese de afaceri. Ajung 'vedete' care nu au nimic de spus, ajung emisiuni de-a dreptul imbecile cu situatii regizate, penibile, cu indivizi inculti, imorali, barfitori si care spera doar sa faca bani usor si transfera mentalitatea lor pe calea undelor si 'legumelor' din fata tembelizoarelor.

    Asta e o buna parte din Romania reala! Pentru ca nu se implica destui oameni culti si de calitate, spatiul este ocupat de indivizi care transforma massmedia intr-o prosteala deprimanta. Compara presa din Germania sau Franta cu cea din Romania.
    • +1 (5 voturi)    
      cantecul lebedei (Vineri, 13 aprilie 2012, 1:12)

      Psycon [utilizator] i-a raspuns lui mircea

      Ziarele si TV-ul vor mai tine primplanul maxim 10 ani. Cand orice telefon va putea reda continut video foarte putini vor mai deschide televizorul.

      Daca tot veni vorba de tehnologie as dori sa vad "discutia de luni" in format video dintr-o singura bucata. Fisierul audio e putin cam old school.
    • +1 (1 vot)    
      Cererea si oferta in mass-media (Vineri, 13 aprilie 2012, 13:14)

      Victor [anonim] i-a raspuns lui mircea

      Spui ca: "Traim intr-o societate a consumulu in care foarte putini mai cauta calitatea. Majoritatea prefera ce e usor de digerat, prefera sa le spuna altii ce sa gandeasca."
      Adevarul este ca o mare parte a mass-media este interesata doar de rating sau (si) sa manipuleze politic mase mari de oameni. Din aceasta cauza, valoarea produselor acestei parti a mass-media este una foarte scazuta. Totusi, de vina nu este (in primul rand) mass-media ci nivelul de cultura (si intelegere) foarte scazut a unei mari parti a populatiei care consuma aceste produse de foarte proasta calitate.
      Cum am mai spus cu alta ocazie, mentalitatea adultilor (care depinde de cultura generala, valorile morale etc.) este foarte greu de schimbat (daca nu imposibil) dupa o anumita varsta. Aceasta mentalitate se formeaza prin educatie si datorita influentei mediului in care se dezvolta copilul (adolescentul, tanarul). Mediul din Romania nu este deloc favorabil formarii unei mentalitati de calitate. O mare parte a mass-media "ajuta" la mentinerea acestui mediu nefavorabil. Educatia in familie este facuta de actualii adulti asa ca nici de aici nu ne putem astepta la schimbari pozitive (ma refer la majoritati). Singura solutie este educatia primita in sistemul de invatamant. Tocmai de aceea, acest sistem trebuie sa fie complet reformat. Nu este de ajuns cat s-a facut pana acum. Trebuie schimbata complet curricula (de fapt cu aceasta trebuia inceput). Educatia trebuie sa formeze caractere si sa dezvolte gandirea, initiativa si respectul pentru valori, nu numai sa forteze acumularea de informatii. Trebuie pus un accent mult mai mare pe valorile umane, morale. Acest lucru nu inseamna insa predarea materiilor "umaniste" in felul in care se face astazi. Trebuie dezvoltate toleranta si respectul reciproc, cultura dialogului argumentat. Este foarte important ca scoala sa devina un loc in care elevii sa mearga cu placere.
    • +1 (1 vot)    
      Cererea si oferta in mass-media - Continuare (Vineri, 13 aprilie 2012, 13:15)

      Victor [anonim] i-a raspuns lui mircea

      Este important ca practicarea unei forme de arta (muzica, pictura etc.) precum si istoria artei (predate intr-un mod atractiv) sa faca parte din curricula scolara obligatorie, pentru a forma din timp "anticorpi" impotriva produselor de proasta calitate din mass-media audio-vizuala.
      Implicarea intelectualilor, la fel ca si solutiile legale si administrative care sa impuna standarde de calitate in mass-media nu vor avea nici un efect. Schimbarea trebuie sa porneasca de la cauzele primare ale fenomenului, altfel cetatenii vor continua sa consume produsele media care sunt la nivelul lor de intelegere (perceptie).
  • -2 (8 voturi)    
    Felicitari! (Vineri, 13 aprilie 2012, 0:23)

    Stelica [anonim]

    Domnule Mixich, va citest intotdeauna cu mare placere asa ca ....va rog eu, continuati! O faceti foarte bine si cu pasiune! In special pe domeniul sanatatii! Poate totusi se va face ceva in tara aia mai ales in domeniul sanatatii.

    Traiesc in SUA si, de ani buni imi tot spun ca ....intr-o zi ma voi intoarce acasa. Am doi copii nascuti aici si ....nu pot sa ma joc cu sanatatea lor. Daca Doamne fereste, ajung cu ei in "abatoarele" din Romania (da, cind intru intr-un spital din Romania, de alea de stat vorbesc, ai impresia ca intri intr-un abator. Faianta aia alba, rece si murdara ma ingrozeste). In loc de o receptionista care sa te indrume unde sa mergi, gasesti vesnicul portar la care trebuie sa dai ceva "ca sa poti urca sus". Nu mai vorbesc de ala de la poarta spitalului care ...intotdeauna cere ceva.

    Cred ca orice le pot explica copiilor mei: de ce sunt gropi in asfalt, de ce e praf, de ce injura unu' sau altu, ca deh ....avem timp si doar .... nu moare nimeni nu, avem timp dar sa mi-i nenoroceascu vreun doctor Ciomu' in spitalele romanesti, mai bine nu!
    • +1 (5 voturi)    
      bai Stelica (Vineri, 13 aprilie 2012, 1:07)

      @Stelica [anonim] i-a raspuns lui Stelica

      daca esti nebun sa te intorci din SUA, platesti o clinica privata in Ro, ce te aia grija cu spitalele de stat ?
      • +1 (1 vot)    
        Unde sunt clinicile alea private complexe? (Vineri, 13 aprilie 2012, 11:46)

        Pt@Stelica [anonim] i-a raspuns lui @Stelica

        Clinici private sunt doar prin Bucuresti si inca in 1-2 orase din Ro.
        Daca ai "norocul" sa ti se intample ceva in afara Bucurestiului, poti sa mori lejer.
        Bucuresti nu inseamna Romania.
        Iar in Bucuresti nu sunt clinici specializate pe interventii complexe de urgenta( nu au sali de anestezie complexe, personal 24 ore/ 24, nu-si asuma riscurile, etc).
        Asa ca.... tot in sist de stat ajungi, ala prapadit si hulit.
        Asa analize ca vrei sa te mai investighezi, ba un Echo, ba urina.... astea-s chestii de lux.
        Omul vorbeste de situatiile critice de urgenta.
        Eu am dat o gramada de bani la privat ( nu-mi pare rau), dar in final tot la stat m-au trimis. Au argumentat ca nu au sala de anestezie complexa si nu-si asuma toate riscurile care ar deriva dintr-o operatie si dupa operatie.
        Evident am si semnat ca-mi asum si eu riscurile.
        Si m-au trimis la stat. Sa-si asume statul riscurile.
        NB: A fost mult, mult mai ieftin la stat si mai save.
  • +8 (8 voturi)    
    nl.arts. banie (Vineri, 13 aprilie 2012, 0:24)

    Hart [anonim]

    Dle Mixich, sunteti un jurnalist fin,elegant , precis si usor de urmarit.
    Facultatea de Medicina v-a dezvoltat mult latura umana si capacitatea de a aprecia lucrurile in ansamblu.
    Sunt sigura ca la aceasta a contribuit mult si familia.
    Medicii sunt de multe ori scriitori/ jurnalisti/ observatori buni.
    Avand o baza solida de pregatire va puteti intoarce si la "prima dragoste"- Medicina.
    Nu am prea citit in ultima vreme in Ro ceva care sa- mi aminteasca de "puterea magica a cuvantului".
    Frecvent citesc numai interjectii si cuvinte murdare.
    Banuiesc ca acestea aduc rating-ul si banii mult ravniti.
    Nu stiu ce simtiti ca doctor atunci cand vedeti campanii "suculente" indreptate impotriva unei intregi categorii sociale, adevarate executii publice ale medicilor- "dusmanii de moarte ai societatii romanesti".
    Oricum, nu cred ca puteti schimba ceva din mentalitatea majoritatii.
    Va doresc succes in ambele directii.
    Sunt sigura ca veti fi si un doctor bun.
  • -2 (6 voturi)    
    bobideul@yahoo.com.au (Vineri, 13 aprilie 2012, 2:02)

    bobideul ! [anonim]

    omul bolnav are nevoie de doctor ! omul prost are nevoie de jurnalisti ! pacat ca ai ales directzia asta ! aveai shanse sa ajungi un doctor bun..
  • +4 (4 voturi)    
    Felicitari Dl. Mixich! (Vineri, 13 aprilie 2012, 6:30)

    Andrei [anonim]

    Felicitari pentru articolele dvs. care niciodata nu mi s-au parut plictisitoare, scrise la comanda sau continand atacuri la persoana. Ceea ce nu e putin in presa romaneasca de astazi.
  • +2 (2 voturi)    
    Felicitari! (Vineri, 13 aprilie 2012, 8:00)

    iulia-titina [anonim]

    mi-a venit in minte un aforism?
    "cand stii ce vrei/sau cand vrei ce stii"???
  • -6 (6 voturi)    
    mda! (Vineri, 13 aprilie 2012, 8:46)

    ron [anonim]

    e greu să fi doctor!multă responsabilitate,sa fii la curent cu tot ce este nou ,sa ai răbdare şi compasiune îţi trebuie f.multe calităţi!în schimb ca ziarist poţi să scrii ce vrei şi despre cine vrei,poţi să alegi o tabără şi să o înjuri pe cealaltă,în general nu prea ţi se cere să ai principii şi poţi să baţi câmpii fără jenă!corect?
  • +4 (4 voturi)    
    Statutul de jurnalist (Vineri, 13 aprilie 2012, 8:59)

    gigel [anonim]

    ca si multe alte meserii din zona vocationala, poate chiar si medicina, nu se poate castiga decat prin practica. Faptul ca sunteti fara doar si poate apreciat de cititori, va confera aceasta calitate.

    Referitor la presa in ansamblu, exita mai multe feluri de a face presa asa cum exista mai multe tipuri de cititori. Foarte multi oameni din media cauta succesul coborand la nivelul asteptarilor publicului. De multe ori nici nu-si dau seama cat de jos ajung. De fapt, in acest mod, castiga audienta, dar n-as numi asta succes pentru ca devin nerelevanti. Ata pentru ca mereu la baza piramidei sociale exista din belsug oameni care nu pot articula o gandire altfel decat bazata pe niste certitudini de multe ori false, asadar nu vor altceva de la presa decat sa le hraneasca acele certituduni, asa ca multi jurnalisti nu fac altceva decat sa incerce sa le faca pe plac.

    Dupa mine, cei care reprezinta ceva pentru domeniul lor au fost mereu cu un pas inainte in fata credintelor si asteptarilor comune ale publicul tinta. Faptul ca pe acest site sunt jurnalisti care incearca cel putin sa fie asa, pe mine ma face sa revin aici.
  • +3 (3 voturi)    
    presa (Vineri, 13 aprilie 2012, 9:17)

    sergiu andrei [anonim]

    Presa este foarte vinovata de multe lucruri rele care se intimpla in tara: promovarea cu insistenta a unor nulitati, minciuna ordinara si sitematica, lipsa dimensiunii educative, reaua credinta, neprofesionalismul cras - fel de fel de analfabeti populeaza aceasta meserie -, promovarea unor interese straine Romaniei etc etc. Solutia, o stiu dar nu pot sa o spun
  • -3 (3 voturi)    
    oare dv sunteti altfel ? (Vineri, 13 aprilie 2012, 10:15)

    Anonim [anonim]

    Si de unde rezulta ca sunteti nemanipulabil si ca nu sunteti in slujba cuiva ?
    Ca sunteti altfel decat jigodiile care ne murdaresc ?
    Si care ne fac atat de pesimisti ?

  • +1 (3 voturi)    
    multumesc pentru autograf (Vineri, 13 aprilie 2012, 10:43)

    gicu [anonim]

    dar de data aceasta îi dau dreptate celuilalt.
    de mult spun ca atunci când meseriaşii buni dintr-un domeniu (medici, arhitecti, profesori) îşi vor asuma modul în care sunt văzuţi de oameni în realitate şi vor încerca începând de acolo să schimbe ceva, vom putea vorbi de un restart Romania.
    si pentru ca este vinerea mare nu se poate înviere fără spovedanie
  • +1 (1 vot)    
    Gresit! Gresit! Gresit! ...oarecum... (Vineri, 13 aprilie 2012, 12:25)

    Protozaur [anonim]

    Este doar opinia mea dar aveti o perspectiva gresita asupra jurnalismului ca profesie, mai ales ramura cea mai ofertanta: reportajul [hai sa-i zicem publicistica]. Mi-as dori sa putem sta de vorba pe indelete despre acest subiect...
    Nu contest pasiunea si stilul dvs literar cand scrieti articole! Meseria aceasta presupune pe langa pasiune [obligatorie, as zice] si o serie de rigori. Nu orice text scris bine este si text jurnalistic -- probabil ca in acel manual [de la editura P., nu?] era clar expusa aceasta delimitare. In treacat fie spus, acel manual aborda jurnalismul conform modelului francez si era scris de cineva cu experienta de la "Academia" Stefan Gheorghiu...
    Ca in oricare alta meserie si in jurnalism poti sa-ti permiti (si e chiar de dorit) sa incalci normele numai si numai dupa ce stii regulile. Ce faceti dvs este doar un gen gazetaresc [presa de opinie], va rog sa nu extrapolati libertatea de exprimare a unui editorialist asupra reportajului, care doar imbraca informatia intr-o haina lingvistica usor digerabila.
    Am fost jurnalist timp de opt ani, am inceput in perioada boema de care ati amintit, am trecut prin "gaina cu pui vii" si am renuntat cand am vazut ce gunoi a devenit mass-media romaneasca. Am facut si presa scrisa, si a/v, ca reporter social si de investigatii. M-am plimbat prin toate straturile societatii, am urmat o scoala de profil -- tot ce mi-a ramas mai viu in minte este afirmatia profesorului de Relatii publice [om intors in Romania postrevolutionara dupa vreo 20 de ani de experiente capitaliste in Franta]: "Ati primit un cadou incredibil, un public de 23 de milioane, alb la creier-- si l-ati murdarit cu 'gaina cu pui vii' si 'baba cu laba' ". A avut dreptate?

    In rest, "Organul jurnalistic e un muschi care, nefolosit, se atrofiaza." -- chapeau bas pentru aceasta afirmatie!
  • +1 (1 vot)    
    Nu inteleg scopul acestui articol (Vineri, 13 aprilie 2012, 13:16)

    Lolek [anonim]

    Este acest articol un contra-argument pentru concluzia profesorului x? Care concluzie, ca nici asta nu e clar. Cea privind pesimismul romanilor? Pesimism in general in viata, pesimism relativ la capacitatea noastra ca natie sa ajungem din urma Germania, pesimism privind performantele echipei nationale de fotbal?

    Ati fost medic. Acum sunteti jurnalist. Va faceti meseria cu pasiune. Bun, bravo, felicitari pentru autoportret! Si ce-i cu asta?

    In general va citesc cu placere articolele, chiar daca nu ma convingeti intotdeauna, dar acum sunt oarecum... descumpanit. Am senzatia ca am pierdut 10 minute degeaba. Asta nu bine.
  • 0 (0 voturi)    
    chiar nu ai gasit mdoele mai bune? (Sâmbătă, 14 aprilie 2012, 12:17)

    adrian [anonim]

    Nu prea stiu ce sa intelegem din acest articol, decit ca dl Mixich nu are de fapt un model in jurnalism, de asta nu e de mirare ca nu a ajuns jurnalist, ci pare un fel de amator care cocheteaza cu subiectul. Si la capitolul stil, si la capitolul caracter, ar fi avut de udne invata, pentru ca dupa generatia presei comuniste Nistorescu Cristoiu/TRU a urmat generattia Tolontan/Alina Mungiu/Petre Barbu, care a incercat sa tina steagul sus destul de eroic. Destul sa citesti in RL de azi O Faclie de Paste a dnei Mungiu ca sa vezi ca nu au trecut degeaba 20 de ani de presa libera. Mi-ar place sa vad asa ceva pe Hotnews, udne adesea vad oameni obscurti, fara curajul unor asemenea atitudini. Si inca ceva, dle Mixich, nu e frumos sa va lingusiti sefii cu public. Ce faceti in pruvat este treaba dvs...
  • 0 (0 voturi)    
    Are dreptate profesorul (Duminică, 15 aprilie 2012, 13:24)

    dezamagitul [anonim]

    Presa si televiziunile au o vina chiar mai mare decat politicienii de starea actuala a tarii .
    Pe langa ca majoritatea stirilor si comentariilor sant triste si negativiste sant pline cu toti criminalii si dezaxatii , promoveaza toate nulitatile gen vadim ,becali, columbeanu , zavoranu, monica si alte specimene de au ajuns tinerii sa creada ca asa trebuie sa isi cladeasca viitorul pentru a reusii in viata nu prin munca cinstita.
    Dar de la ce sa ne asteptam cei care au cladit si contribuit la noua presa sant fosti ziaristi comunisti , cristoiu,nistorescu, s.r.stanescu si elita scanteistilor andon , c.t.p., chiriac , dragotescu si alti .
    Ce naste din pisica ,soareci mananca.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version