De cinci ori apar referințe la politica fiscală în minuta ședinței din aprilie a celor 9 membri ai boardului Băncii Naționale, publicată marți. România a avut în martie o inflație calculată pe metodologie europeană, pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, de 6,7%- cea mai ridicată din UE, mult peste cea din Croația (locul al doilea, cu 4,9% inflație).

Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii NationaleFoto: BNR

Minuta ședinței BNR din aprilie este mai lungă decât minutele ședințelor anterioare, încercând să explice decizia de menținere a ratei dobânzii de politică monetară. În cele aproape 2600 de cuvinte, conducerea BNR se referă printre altele și la riscurile la adresa cursului de schimb leu/euro, care rămân în continuare ridicate. BNR invocă drept argumente în acest sens dezechilibrul extern considerabil, execuția bugetară din primele două luni ale anului și incertitudinile procesului de consolidare fiscală.

Cele 7 mesaje din minuta Băncii Naționale

• Dinamica salariilor din sectorul public și noua majorare preconizată a salariului minim brut vor alimenta sau chiar amplifica presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat.

• Creșterea costurilor cu salariile de la finele anului trecut au fost transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor servicii și bunuri.

• Așteptările inflaționiste ale analiștilor bancari se mențin deasupra țintei BNR, deși s-au mai redus în februarie-martie. Aşteptările inflaţioniste reprezintă unul din cele mai importante canale prin care politica monetară influenţează activitatea economică. Credibilitatea unei bănci centrale care acţionează în cadrul unui regim de ţintire a inflaţiei este de o importanţă esenţială.

• Puterea de cumpărare a consumatorilor a fost modest afectată în debutul acestui an de mărirea ratei inflației, rămânând robustă, în opinia celor 9 membri ai CA al BNR.

La ce să ne așteptăm în viitor în materie de scumpiri

• În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit față de anul 2023 și pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată.

• Incertitudinile și riscurile ce decurg din conduita politicii fiscale sunt amplificate de rezultatul execuției bugetare din primele două luni ale anului, de dinamica salariilor din sectorul public și de implicațiile noii legi a pensiilor.

• Sursa majoră de riscuri o constituie măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi aplicate în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, compatibilă cu cerințele procedurii de deficit excesiv.