​În timp ce ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu ține cald scandalul Bâstroe deși nu are informații concrete, în condițiile în care măsurătorile româno-ucrainene pe Dunăre nu s-au finalizat, instituțiile statului solicitate de jurnaliști să ofere răspunsuri clare preferă să se eschiveze. Asta deși informațiile lor ar putea contribui la lămurirea publicului.

Insula Tătaru, brațul Chilia, Delta Dunării, granița cu UcrainaFoto: Andrey Nekrasov / Zuma Press / Profimedia

La sfârșitul lunii februarie, când mă documentam pentru articolul „Dincolo de politică în scandalul Bâstroe- Delta Dunării: HotNews.ro a luat acuzațiile românilor și a cerut explicații, punct cu punct, de la ministerul ucrainean care a făcut lucrările” am solicitat și un punct de vedere Gărzii de Coastă.

Motivul a fost acela că după ce am stat de vorbă cu reprezentanți ai AFDJ (Administrația Fluvială a Dunării de Jos), cei care spun că au identificat cele două nave ucrainene care au făcut lucrări de dragaj- Hegemann IV, sub pavilion tanzanian, care a lucrat pe Bîstroe, și nava Ingulsky, sub pavilion ucrainean, care a lucrat pe brațul Chilia- s-a ridicat întrebarea legitimă dacă operațiunile „suspecte” ale ucrainenilor nu au fost remarcate și de poliția de frontieră.

În special este vorba despre săpăturile făcute de Ingulsky, despre care sursele AFDJ au indicat faptul că „a lucrat intens pe o distanță de 200 de metri, adică a insistat pe o suprafață mică de Dunăre”, fapt care i-a făcut să tragă concluzia că lucrările nu sunt doar de întreținere (n.r.-cum spun ucrainenii), ci de adâncire”.

Mai mult chiar, au mai spus aceleași surse, „nava care e pe Chilia a lucrat zi și noapte, într-o zi a plecat la Izmail (port ucrainean) la 13,40 și s-a întors la ora 23 la locul de dragare, între brațul Chilia și brațul Solomonov (tot pe partea ucraineană).

Pentru că brațul Chilia reprezintă, totuși, granița dintre România și Ucraina, am adresat atunci mai multe întrebări purtătorului de cuvânt al Gardei de Coastă, Andrei Ene.

După ce inițial am fost asigurat că voi primi răspunsurile în cel mai scurt timp, adică chiar în ziua respectivă, după ieșirea publică a președintelui Iohannis, care a cerut practic calmarea scandalului public, reprezentantul Poliției de Frontieră și-a schimbat atitudinea și mi-a transmis că „mailul meu a fost înregistrat ca solicitare privind accesul la informații de interes public, conf legii 544/2001”.

Care au fost întrebările adresate Gărzii de Coastă

Întrebările, trimise purtătorului de cuvânt pe 21 februarie, au fost următoarele:

- Poliția de frontieră care acționează pe canalul Chilia a remarcat faptul că nave ucrainene de dragaj ar lucra pe brațul Chilia și/ sau pe canalul Bîstroe?

- Când s-a întâmplat acest lucru și ce anume au remarcat polițiștii de frontieră?

- Dacă au fost remarcate astfel de lucrări ce s-a întâmplat mai departe? A fost făcută vreo sesizare și ce instituție a fost sesizată?

- În acest moment se mai desfășoară lucrări pe partea ucraineană a brațului Chilia/ zona canalului Bîstroe? În ce zonă mai exact?

Care este răspunsul Gărzii de Coastă (primit pe 27 martie)

„În regiunea Delta Dunării, granița dintre România și Ucraina este delimitată de brațul Chilia, iar canalul Bâstroe se află pe teritoriul ucrainean, sens în care acesta nu se află în aria de competență a Poliției de Frontieră Române.

Precizăm că Poliția de Frontieră Română are ca atribut principal asigurarea supravegherii și controlul trecerii frontierei maritime, terestre și la fluviul Dunărea în scopul prevenirii trecerii neautorizate a frontierei, prevenirii și combaterii infracționalității transfrontaliere.

În calitate de structură teritorială a Poliției de Frontieră, Garda de Coastă este cea care asigură monitorizarea și supravegherea maritimă și fluvială în zonă, respectiv Dunărea interioară, Canalul Sulina, marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă în scopul detectării și identificării tuturor navelor și ambarcațiunilor care intră în marea teritorială pentru prevenirea trecerii neautorizate, precum și prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor circumscrise criminalității transfrontaliere.

În contextul activităților sale, în măsura în care detectează activități circumscrise atribuțiilor instituționale, Poliția de Frontieră colaborează cu instituțiile din zona de competență.”

Răspunsul de mai sus este semnat de „Responsabil legea 544, inspector principal de poliție Andrei Ene”.