Decizia de condamnare la 4 ani de închisoare a deputatei PSD Andreea Cosma a fost anulată, iar dosarul va fi trimis pentru rejudecare la instanța supremă, a decis marți Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia de desființare a sentinței este o consecință a hotărârii Curții Constituționale privind compunerea nelagală a completurilor de 3 judecători de la ICCJ.
Fiica fostului președinte al Consiliului Județean Prahova, deputatul Andreea Cosma, a fost condamnată în decembrie 2018, în primă instanță, de către un complet de 3 judecători la 4 ani de închisoare, pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul "Ciuperceasca”. DNA Ploiești a trimis-o în judecată pe Andreea Cosma pentru fapte comise în 2015, când aceasta era notar.
În iulie 2019, CCR a decis că completurile de 3 de la instanța supremă au fost nelegal constituite. Consecința acestei decizii a CCR a fost rejudecarea dosarelor soluționate de completurile de 3 de la instanța supremă până în ianuarie 2019, dacă nu aveau sentințe definitive.Printre beneficiarii deciziei CCR se numără Elena Udrea, Alina Bica, Darius Vâlcov, Dan Șova, Constantin Niță, Mircea, Vlad și Andreea Cosma.
Andreea Cosma a contestat decizia de condamnare la închisoare, invocând hotărârea CCR, iar instanța supremă a hotărât marți desființarea sentinței.
"În temeiul art. 421 alin. (1) pct.2 lit. b) din Codul de procedură penală admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă SC Plopeni Industrial Parc SA şi de inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei împotriva sentinţei penale nr. 699 din 04 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 994/42/2015. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", este decizia de marți a ICCJ.
Hotărârea este definitivă.
Instanța a respins ca inadmisibilă cererea Andreei Cosma de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare.
Prezentăm integral decizia luată marți de instanța supremă:
- "Cu majoritate, respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. În temeiul art. 421 alin. (1) pct.2 lit. b) din Codul de procedură penală admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă SC Plopeni Industrial Parc SA şi de inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei împotriva sentinţei penale nr. 699 din 04 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 994/42/2015.
- Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În baza art. 275 alin.(3) Cod procedură penală cheltuielile ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, de partea civilă SC Plopeni Industrial Parc SA și de inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 220 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iunie 2020.
- Cu opinia separată, în sensul sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare şi suspendării judecării prezentei cauze până la soluţionarea, de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a cererii vizând următoarele întrebări preliminare: 1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European ?i a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă? 2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătore?ti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)? 3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instan?ei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani. 4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă".
Acuzațiile pe care DNA i le aduce Andreei Cosma
În acest dosar, DNA a trimis-o în judecată pe Andreea Cosma în anul 2015, pentru complicitate la abuz în serviciu, pe vremea când era notar public.
Dosarul vizează vânzarea la preţuri subevaluate a unor terenuri din subordinea cazărmii Ciuperceasca, ce a intrat în activul Parcului Industrial Plopeni, după schimbul de terenuri cu MApN. În acelaşi dosar, au mai fost deferiţi justiţiei fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Florin Anghelc şi un fost director al Parcului Industrial Plopeni.
DNA a precizat, la acel moment, că Andrea Cosma, notar public la momentul comiterii faptelor, ar fi înstrăinat mai multe imobile din cadrul Ciuperceasca, fără a respecta dispoziţiile legale privind achiziţiile.
Procurorii susţin că vânzarea terenurilor la un preţ cu mult sub valoarea lor reală a fost făcută de Dănuţ Cornea la îndemnul preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova de la acea dată, Florin Serghei Anghel, care, depăşindu-şi competenţele legale, a emis o procură autentificată prin care Cornea era împuternicit să vândă integral activul ”Cazarma 1375 - Ciuperceasca” către toate persoanele, prin negociere, cu precizarea unei valori minime care însă nu fusese stabilită printr-un raport de evaluare întocmit în vederea vânzării, aşa cum era prevăzut în procedurile legale.
Conform anchetatorilor, în derularea acestor tranzacţii cei doi au fost ajutaţi de către notarul Andreea Cosma, fiica lui Mircea Cosma, care a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova atât înainte de mandatul lui Florin Anghel, dar şi după încheierea mandatului acestuia, în 2008.
Procurorii mai spuneau că Andreea Cosma ”a acceptat să autentifice contractele de vânzare cumpărare prin care S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a înstrăinat mai multe imobile ce făceau parte din activul «Ciuperceasca», fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice şi fără a se ţine seama nici măcar de valorile minimale ce trebuiau a fi avute în vedere potrivit studiului de evaluare «Valori de piaţă-etalon minim informativ» practicat de Camera Notarilor Publici Prahova la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv la nivelul anului 2008”.
1
75
