Curtea Constituțională amână din nou deciziile privind protocoalele din justiție cu SRI, care ar deschide calea revizuirii unor sentințe

de MH     HotNews.ro
Miercuri, 19 decembrie 2018, 15:24 Actualitate | Esenţial


Instanta de judecata
Foto: pixabay.com
Curtea Constituţională a amânat miercuri, pentru luna ianuarie, pronunțarea unei decizii privind protocoalele încheiate de SRI, în perioada 2009 și 2016, cu instituțiile din Justiție. De asemenea, CCR a amânat și hotărârea privind legea inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea deciziei CSAT care stă la baza protocoalelor cu SRI și care ar deschide calea revizuirii sentințelor invocând probe nelegale administrate în baza protocoalelor.

Curtea Constituțională a amânat pentru a patra oară pronunţarea unei decizii asupra sesizării preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016. Noul termen stabilit de CCR este 16 ianuarie 2019.

De asemenea, Curtea Constituţională a României a amânat, tot pentru 16 ianuarie, dezbaterile asupra sesizărilor președintelui Klaus Iohannis, ICCJ și PNL și USR privind Legea pentru declasificarea unor documente.

Sesizarea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016 este semnată de vicepreşedintele PSD al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.

Pe 28 noiembrie, în şedinţă publică a CCR, au fost prezentate punctele de vedere ale Parlamentului şi Ministerului Public.

Florin Iordache a susţinut că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.

"Sunteţi astăzi chemaţi să daţi o decizie care să condamne legăturile secrete dintre justiţie şi serviciile de informaţii. (...) Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, (...) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI (...), şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (...) Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării", a declarat Iordache la CCR.

La rândul său, Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat că activitatea Serviciului Român de Informaţii este verificată de Parlament, iar dacă Legislativul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuţia constituţională, ar fi identificat din vreme situaţia sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI.

Sesizarea către CCR, înaintată la 8 octombrie, a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, după ce Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile acestuia în ziua respectivă.

Sesizările privind legea inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea deciziei CSAT care stă la baza protocoalelor cu SRI și care ar deschide calea revizuirii sentințelor invocând probe nelegale administrate în baza protocoalelor au fost formulate de către președintele Iohannis, ICCJ, PNL și USR.

Legea pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, adoptată de Camera Deputaților în 14 noiembrie, prevede că odată cu intrarea în vigoare a legii se vor desecretiza toate protocoalele și acordurile de colaborare și cooperare încheiate între instituțiile statului român, Serviciul Român de Informații, Direcția Națională Anticorupție, DIICOT, CSM și Parchetul General.

Documentele la care se referă proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.

În plus, lucrătorii din SRI sau din alte instituții care aduc la cunoștința comisiei pentru controlul SRI din Parlament documente având ca temei această hotărâre CSAT vor scăpa de orice fel de răspundere.

Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de aceste documente au posibilitatea, în termen de 3 ani (în forma inițială termenul era de 6 luni - n.r.) de la intrarea în vigoare a legii să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei.

Ce prevede proiectul legislativ


În textul constestației la CCR se motivează că a fost încălcat principiul bicameralismului și că Parlamentul nu instituie o categorie de informații pentru care ar fi aplicabilă o altă procedură de declasificare, ca situație de excepție de la regula generală, ci decide el însuși declasificarea.

Potrivit Președinției, Hotărârea CSAT a cărei declasificare se prevede în legea criticată nu poartă marcajul vreunei clase sau nivel de secretizare - potrivit Legii nr. 182/2002 - și, în consecință, nu pare a fi susceptibilă de declasificare.
În plus, nu se ține cont de punctul de vedere al CSAT.

În sesizare se mai arată că legea "încalcă standardele privind calitatea legilor referitoare la claritate, precizie și predictibilitate, deoarece nu identifică în concret documentele pe care le declasifică, menționând generic faptul că declasifică toate documentele care conțin informații clasificate având ca temei sau sunt încheiate în conformitate ori în baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr.17/2005".






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















1233 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    Mda... (Miercuri, 19 decembrie 2018, 15:33)

    Cataleya [utilizator]

    Amana totul pt a-i da timp si mana libera infractorului Dragnea sa dea OUG pe amnistie si gratiere.
  • +2 (2 voturi)    
    aha... (Miercuri, 19 decembrie 2018, 15:42)

    liviu_ [utilizator]

    ati zis ca o maltratare a constitutiei (vezi castigul toantei din guvern) e suficient...
    javre comuniste!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version