Horia Georgescu in studioul HotNews.ro

Horia Georgescu

Foto: Hotnews

"Este o invitatie pentru infractori sa vina in Romania si sa faca afaceri, pentru ca risca cativa ani de puscarie dar pot sa ramana cu bunurile intacte", a comentat secretarul general ANI, Horia Georgescu, decizia anuntata vineri de Curtea Constitutionala de a respinge, intre altele, eliminarea din legea fundamentala a articolului potrivit caruia "caracterul licit al dobandirii averii se prezuma". Georgescu a mai spus ca pe rolul ANI exista in acest moment 12 cazuri in care se propune confiscarea unor sume sau bunuri, din care doua condamnari in prima instanta si nici o sentinta definitiva.

  • Georgescu: Decizia cadru a Consiliului UE din 2006 obliga Romania la implementarea unor mecanisme de confiscare extinsa. Noi nu am respectat aceasta decizie, care este obligatorie

Asculta integral interviul cu Horia Georgescu

Descarca fisierul audio in format MP3

Cele mai interesante declaratii facute de Horia Georgescu la Discutia de Luni

  • In legatura cu respingerea propunerii presedintelui in ce priveste articolul din Constitutie care prezuma averea ca fiind licita - ca sa-l citesc pe ambasadorul american - aceasta prevedere este o licenta de a fura si ca sa-l completez, cred ca invita infractorii pe teritoriul Romaniei pentru a-si desfasura afacerile oneroase.
  • Nu pot fi confiscate pentru ca aceasta interpretare data de Curtea Constitutionala este absoluta, si in instanta acest tipar va fi urmat. Adica, prezumtia de dobandire licita a averii va fi interpretata in mod absolut si vom avea in cele mai multe situatii o persoana care va spune ca a primit bani de la rude, a avut activitati agricole sau un dar de nunta. In anumite situatii am reusit sa confiscam o parte din sumele dovedite ca fiind nejustificate neavand legatura cu infractiuni, dar in alte situatii au fost admise ca probe sume care provin dintr-un dar de nunta, botez sau alte surse care nu au fost probate in schimb cu documente, ci cu declaratii de martor. 
  • In acest moment nu exista nici o confiscare definitiva. Avem doua decizii de confiscare in prima instanta la Curtea de Apel in cazul a doi fosti ofiteri de politie de cateva sute de mii de euro iar in celelalte cazuri, acestea treneaza pe rolul instantelor. In cazul Bradisteanu, primul caz al ANI, stim cu totii ca Comisia de Cercetare a spus ca s-a prescris. Intre veniturile pe care le-a avut si sumele gasite exista o diferenta de 4 milioane de euro. In rest sunt 12 cazuri aflate pe rolul instantelor, dintre care in doua am devenit parte - cazul Dan Ioan Popescu si cazul Dabela - in care s-a obtinut o confiscare, dar toate acestea sunt in prima instanta, decizii definitive si irevocabile nu exista. 

Lista persoanelor in cazul carora ANI a propus confiscari de bunuri sau sume de bani:

1. Vlasceanu Gheorghe Codrut, ofiter de politie. Instanta a fost sesizata la 11.03.2009. Sumele propuse spre confiscare: 2.316.529 lei, 434.805 Euro, 1580 USD. Stadiul procesului: Curtea de Apel Pitesti a constatat ca dobandirea sumelor de 454.805 euro, 1580 USD si 145.420 lei, precum si cota parte din avere in suma de 1979.329 lei au caracter nejustificat si a dispus confiscarea sumelor.

2. Voinea Vasile, ofiter de politie. Instanta a fost sesizata la 18.02.2009. Sumele propuse spre confiscare: 9750 de Euro, 913.591 Lei. Stadiul procesului: Curtea de Apel Pitesti respinge sesizarea ANI, care a formulat recurs.

3. Proca Traian, ofiter politie. Instanta a fost sesizata la 02.09.2009. Sumele propuse spre confiscare: 130.610 Lei, 65.000 Euro, 200 USD. Stadiul procesului: Curtea de Apel Pitesti respinge sesizarea ANI, care a formulat recurs.

4. Zidaru Daniel, ofiter politie. Instanta a fost sesizata la 18.09.2009. Sumele propuse spre confiscare: 61.650 Euro, 9980 Lei. Stadiul procesului: Curtea de Apel Pitesti a constatat ca dobandirea sumelor de 61.650 Euro si 9980 lei au caracter nejustificat si a dispus confiscarea.

5. Oprea Dumitru, rector universitar/senator. Instanta a fost sesizata la 29.06.2009. Suma propusa spre confiscare: 68.607 Euro. Stadiul procesului: Urmatorul termen este la 19.09.2011 la Curtea de Apel Bucuresti, dupa ce Curtea de Apel Iasi si-a declinat competenta.

6. Dabela Gheorghe, fost director RADET. Suma propusa spre confiscare: 3000 lei, 56.000 USD, 8.800 Euro, 840.000 TL, 11.900 HUF. Stadiul procesului: Urmatorul termen la recursul formulat de Dabela Gheorghe este 29.09.2011 la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

7. Aurelian Vasea Soric, fost comisar sef de politie, Piatra Neamt. Instanta a fost sesizata la 01.06.2011. Suma propusa spre confiscare: 365.865 Lei. Stadiul procesului: A fost sesizata Comisia de Cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Bacau. Termen: 15.06.2011 (audiere martori).

8. Pop Claudiu Adrian, fost deputat (2004 - 2008). Instanta a fost sesizata la 31.05.2011. Suma propusa spre confiscare: 618.724 Lei. Stadiul procesului: A fost sesizata Comisia de Cercetare a Averilor de pe langa Curtea de Apel Oradea. Termen: 29.06.2011.

9. Butta Liviu Danut, agent operativ in cadrul Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Timis. Instanta a fost sesizata la 30.05.2011. Suma propusa spre confiscare: 190.491 Lei. Stadiul procesului: A fost sesizata Comisia de Cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Timisoara. Termen: 16.06.2011.

10. Simionescu Adrian, consilier local. Instanta a fost sesizata la 12 aprilie 2011. Suma propusa spre confiscare: 432.979 Lei (venituri si bunuri dobandite in timpul mandatului de consilier local, tranzactii bancare 455.323 Euro si 344.208 Euro. Stadiul procesului: pe rolul Comisiei de cercetare a averilor de la pe langa Curtea de Apel Bucuresti.

11. Bradisteanu Serban Alexandru, fost senator. Instanta a fost sesizata la 17 septembrie 2008. Sumele propuse spre confiscare: 3.595.333 Euro si 414.000 USD. Stadiul procesului: Comisia de cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a admis exceptia prescriptiei materiale. Se asteapta motivarea hotararii comisiei pentru a fi urmata o cale de atac.

12. Dan Ioan Popescu, fost ministru. Dosar conform legii nr 115/1996. Bunurile propuse spre confiscare: trei imobile in Azuga. Stadiul procesului: termen la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la 30.06.2011 (se va judeca fondul).

NOTA: Informatii disponibile pe site-ul Agentiei Nationale de Integritate. Vezi detalii despre procese aici

Horia Georgescu, secretar general ANI la Discutia de Luni

  • Sunt exemple de bune practici internationale, respectiv Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta, unde acest mecanism de confiscare extinsa este extrem de eficient iar o persoana cand este prinsa cu sume sau bunuri nejustificate trebuie sa faca proba obligatoriu ca acestea au fost dobandite prin mijloace licite.
  • Revenind la ce spune CSM privind practica CEDO: eu nu stiu ce practica CEDO au invocat dansii, dar din cate cunosc, in cazuri pe care statele cu traditie in confiscare le-au gestionat, s-a statuat la CEDO ca respecta drepturile omului. De altfel, si decizia cadru a Consiliului Uniunii Europene din 2006 obliga Romania la implementarea unor mecanisme de confiscare extinsa. Deci noi nu am respectat aceasta decizie, nu am urmarit implementarea ei, care este obligatorie pentru Romania.
  • Este o invitatie pentru infractori sa vina in Romania si sa faca afaceri, pentru ca risca cativa ani de puscarie dar pot sa ramana cu bunurile intacte. Din ce am vazut si anul trecut, cand s-a dezbatut legea ANI, e putin probabil ca Parlamentul sa sustina un amendament care sa dea eficienta confiscarii extinse.

  • Infractiunile de crima organizata, trafic de droguri, trafic de persoane, presupun sume mari de bani, presupun actiuni transfrontaliere. Noi trebuie sa fim pregatiti sa putem confisca acele sume mari de bani de pe teritoriul Romaniei care provin din acest gen de infractiuni. De aceea, si nu numai din aceasta perspectiva, ambasadele sustin si promoveaza acest gen de instrument, si cred ca este vital, altfel ne vom situa la periferia statului de drept, pentru ca numai Romania si Moldova au astfel de prezumtie in Constitutie. 
  • Revenind la punctul de vedere al CSM trimis Curtii Constitutionale, eu cred ca acesta a vulnerabilizat in plus dezbaterea despre confiscarea extinsa in Romania. Multi magistrati vor citi acest punct de vedere, si data fiind interpretarea data cu siguranta ca vor dezvolta o reticenta suplimentara in a confisca averi nejustificate, in cazurile ANI sau in altele. 
  • Mai avem o prolema cu prescriptia de trei ani care va opera cel putin in cazul alesilor locali in iunie, practic noi nu vom mai putea verifica ce s-a intamplat intre 2004 si 2008 pentru ca intervine prescriptia de trei ani in dosarele aflate pe rolul ANI. 
  • Sunt situatii in care instrumentele agentiei sunt limitate. Foarte multe persoane isi transfera bunurile pe firme private, acolo ANI nu poate sa intervina. Sau se vine in fata inspectorului cu un contract de mana prin care o alta persoana privata ii da un imprumut. De aia vorbim de confiscare extinsa, pentru ca nu este numai problema ANI, este si problema ANAF, este si problema Parchetului. Pentru ca acolo unde s-ar incheia competenta ANI, ar trebui sa mearga ANAF la acea persoana privata sa verifice daca a avut acei bani ca sa-i dea imprumut functionarului public.
  • Consecinta deciziei Curtii Constitutionale va fi extrem de negativa, atat pe raportul de tara pe justitie din iulie si aderarea la Schengen. Chiar daca nu-i o legatura tehnica expresa, crima organizata transfrontaliera are legatura cu aderarea la Schengen. Cred ca doar presiunea publica va putea influenta intr-un mod sau altul dezbaterea din Parlament referitoare la aceasta problema, confiscarea extinsa.