Aderarea Romaniei la UE va scoate din buzunarele agentilor economici 15 miliarde Euro, bani care vor trebui investiti in protectia mediului.

Desi multi afaceristi au considerat ca achizitionarea unor mastodonti scosi la mezat de Statul Roman sunt o cale spre succes, iata ca directivele Uniunii Europene cer investitii care pot rasturna planurile de inavutire rapida ale acestora.

Anul 2005 va fi decisiv pentru viitorul mai multor fabrici clujene, precum Somes SA Dej sau Casirom Turda.

Conform surselor oficiale din cadrul Agentiei de Protectie a Mediului Cluj, combinatul de celuloza si hartie Somes SA, aflat sub patronatul Serviciilor Comerciale Romane, este obligat sa investeasca pana in decembrie 2005 suma de 20 milioane Euro in programul de mediu, iar in 2006 inca 12 milioane.

Nerespectarea acestor prevederi vor duce la inchiderea fabricii. Anul trecut, Stefan Vuza declara cotidianului "Buna ziua, Ardeal" ca pana in anul 2015 Somes SA trebuie sa cheltuiasca 16 milioane Euro pentru investitii de mediu. Gresit! Pana in 2015 investitia totalizeaza peste 60 de milioane Euro.

In iunie 2004, Serviciile Comerciale Romane, reprezentate de Stefan Vuza, au preluat SC Somes SA Dej. Combinatul avea datorii de 286 miliarde de lei si zero lichiditati. De altfel, toate fabricile achizitionate de Vuza prin FPS si APAPS, se aflau intr-o situatie similara.

Ca de fiecare data, Vuza a promis investitii majore pentru echilibrarea financiara a obiectivului economic.

In plus, trecutul patat al combinatului in privinta respectarii normelor de mediu l-a determinat pe noul proprietar sa promita modernizarea tehnologiei folosite de SC Somes Dej pentru obtinerea produselor finite, adica a celulozei si hartiei.

Procesele tehnologice poluante utilizate de combinatul de hartie si celuloza din Dej, precum cele pe baza de clor, cat si apele reziduale netratate au provocat in anul 2002 un dezastru ecologic pe cursul raului Somes. Fabrica a descarcat in rau ape uzate, neepurate, provenite de pe platforma uzinala.

Unda poluanta a strabatut si judetul Salaj. In urma acestui incident au rezultat aproape jumatate de tona de peste distrus. Studiile realizate de specialisti au demonstrat ca dezvolatea industriei celulozei si hartiei a avut un impact dezastruos asupra mediului inconjurator.

Defrisarile, poluarea aerului prin incineratoarele de deseuri care emana dioxine mortale si poluarea apelor sunt cateva dintre efectele determinate de industria hartiei.

Toxice si mai ales rele de plata

Efectele nocive ale fabricilor de hartie si celuloza pot persista timp de decenii, chiar secole. La nivel mondial sunt defrisate anual 14 milioane de hectare de padure. Defrisarile masive provoaca, la randul lor, fragmentarea si degradarea solului, alunecari de teren si disparitia unor specii de plante si animale.

Industria hartiei este a cincea mare consumatoare de energie, si prima consumatoare de apa. Fabricarea hartiei de scris necesita albiri si spalari intense, iar apele care rezulta din acest procedeu tehnologic distrug raurile, in cazul in care nu exista un circuit inchis al producatorului.

Incineratoarele de deseuri fara filtre speciale degaja in aer compusi organici volatili, oxizi de azot, oxizi de sulf, acetona, metanol, compusi pe baza de clor, acid clorhidric si sulfuric, particule iritante si monoxid de carbon.

In tarile dezvoltate, industria hartiei si-a scazut consumul de apa si energie, iar efectele mentionate au fost reduse prin retehnologizari. In schimb, tehnologia neperformanta utilizata in Romania continua sa prejudicieze mediului inconjurator. Dejenii sunt cei care simt cel mai acut poluarea provocata de SC Somes SA.

Oficialii UE isi fac griji, desigur, pentru mediul inconjurator dintr-o viitoare tara membra a UE, insa nici lipsa taxei de mediu adaugata in mod normal produsului finit nu ii lasa fara reactie. Invazia unor produse cu pret de dumping pe piata europeana ar aduce mari prejudicii producatorilor vestici. Concurenta neloiala, cu alte cuvinte.

Somes SA va plati intr-un an cat a crezut Vuza in 11

Conform unui studiu realizat de SC Somes SA, inainte de a fi preluata de SCR, fabrica ar necesita 30 de milioane de USD pentru retehnologizari. In luna iulie 2004 Vuza declara ca va investi in noua achizitie, in cursul anului, suma de 1,45 milioane USD.

"Potrivit proiectului de mediu, pana in 2014 vor fi investite 16 milioane de USD, reprezentand un electrofiltru de aer si un filtru impotriva poluarii apei", ne asigura patronul SCR. Stefan Vuza ori a uitat ce obligatii si-a asumat in programul de conformare, ori a incercat sa o coteasca in fata presei.

Cele 1,45 milioane USD reprezentau obligatii contractuale la momentul privatizarii, adica indatoriri fata de Statul Roman. Deci, nu aveau nici o legatura cu obligatiile de mediu.

Atat studiul facut de SC Somes SA in trecut, cat si declaratia lui Vuza privind cele 16 milioane de dolari necesari conformarii la standardele impuse de UE sufera erori de calcul. De fapt, suma reala este de 60 de milioane Euro, conform datelor oficiale obtinute de redactorii cotidianului nostru.

Acestea sunt de fapt obligatiile de mediu pe care agentul economic si le-a asumat, iar ulterior au fost aprobate de UE.

Reversul medaliei de carton: 60 milioane Euro de plata

SC Somes SA a investit pana in prezent doar in baza unor programe de conformare la mediu cu autorizatie simpla, adica mici sume de bani.

Greul incepe anul acesta cand va trebui sa se achite de obligatiile prevazute in documentul de depozitie aprobat de UE, in contextul in care Romania a incheiat negocierile la sfarsitul anului 2004 pentru capitolul mediu. Pentru anul 2005 suma este de aproape 20 de milioane Euro, cam jumatate din averea tanarului Stefan Vuza.

Pentru anul 2006 Somes SA are de plata aproximativ 12 milioane Euro. La 1 ianuarie 2007 UE da verdictul. In cazul in care acest termen nu va fi respectat Somes SA nu va mai primi aviz de mediu, prin urmare isi va sista activitatea de productie.

In cazul in care combinatul va reusi sa investeasca aceste sume pana la inceputul lui 2007, mai raman de plata inca 30 de milioane pana la indeplinirea completa a programului de conformare. O piatra cam mare la gatul patronului Vuza.

Actul de novatie prin care a preluat anul trecut pachetul majoritar al Somes SA l-a obligat la un debit de 286 miliarde de lei pe care societatea ii datora la bugetul de stat. Inca 222 de miliarde ar costa investitia de mediu necesara functionarii fabricii. Rentabilitatea afacerii sta sub un mare semn de intrebare.

Profitul net al combinatului inregistrat pe anul 2003 este de aproximativ 13 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finantelor Publice. Asta in cazul in care conducerea fabricii a declarat atat cat a incasat. Luand ca reper aceasta suma, in 11 ani, profitul ar ajunge, acumulat, la 140 de miliarde de lei.

Ori, petru o perioada de timp identica, Somes SA are de investit 222 de miliarde. Ramane de vazut de unde va scoate Vuza zecile de milioane de Euro.

Falimentul bate la poarta fabricilor poluatoare

Capitolul de mediu, negociat cu oficialii UE, pune intr-o situatie similara mai multe fabrici din Cluj. Marii poluatori ai judetului vor avea de investit sume fabuloase pentru conformarea la standardele acceptate de vest-europeni.

Intrucat puterea financiara nu va fi pe masura cererilor, multe fabrici isi vor reprofila activitatea sau vor inchide mai multe sectii, prioritar pe cele care necesita investitii de mediu masive.

Daca jumatate din fabrici s-au inchis pe cale naturala, dovedindu-si ineficienta intr-o economie de tip capitalist, se pare ca procesul va continua datorita noilor prevederi ale legislatiei de mediu. Doar cele mai rentabile unitati vor reusi sa treaca acest prag impus de UE.

Se pare ca, in acest context, este mult mai rentabil sa construiesti o noua fabrica decat sa investesti intr-una depasita tehnologic.

Cifrele vorbesc de acum inainte

Stefan Vuza a avut telefonul mobil inchis pe tot parcursul zilei, asadar nu am reusit sa aflam parerea sa despre investitiile necesare combinatului de hartie si celuloza din Dej. In schimb l-am contactat telefonic pe Florin Gliga, directorul economic al SC Somes SA, care a raspuns solicitarilor noastre.

Directorul Gliga nu a comentat in nici un fel directivele UE, s-a rezumat la a spune ca "trebuie respectate", dar a amintit ca societatea din Dej beneficiaza de o perioada de zece ani pentru conformare. Sumele stabilite anual in planul care se afla la Agentia pentru Protectia Mediului Cluj (APM) par sa dea frisoane conducerii dejene a fabricii.

Gliga declara ca nu trebuie investita neaparat o suma data, ci trebuie retehnologizat combinatul. Oricum, a confirmat faptul ca trebuie alocate "milioane de Euro" pentru conformare. "Vom investi in functie de termenele care inca se negociaza cu APM.

" Inca o eroare! Purtatorul de cuvant al APM, Camelia Coste, mai mult, directorul institutiei, Marian Proorocu ne-au comunicat ca termenele au fost deja stabilite de UE, asadar nu vor mai avea loc nici un fel de negocieri in cazul Somes SA.

Gliga considera ca investitiile vor fi rentabile pentru ca vor produce flux tehnologic, insa efortul financiar este important, trebuie gasite surse de finantare, atat din SCR cat si din exterior, prin colaborari cu alti agenti economici. Echipa manageriala a Somes SA spera sa nu fie nevoie chiar de 60 de milioane de Euro.

In final, redactorii Buna ziua, Ardeal i-au amintit directorului Gliga ce urmeaza in cazul in care planul de conformare nu va fi indeplinit pana in 2007, adica inchiderea fabricii. Replica a fost sobra, pe masura situatiei: "Suntem constienti". Cronometrul a fost pornit.