Cei din biserica nazarineana afirma ca il urmeaza pe Isus Nazarineanul nu numai in cuvinte ci si in fapte. Intemeietorul sectei este elvetianul Iacob Wirtz. Acesta a sustinut ca in anul 1850 a primit un mesaj din cealalta lume de la Sf. Ioan.

Acesta i-a comunicat ca Sf. Matei si Marcu n-au putut pricepe Evanghelia Mantuitorului si ca a sosit timpul ca adevarul sa fie comunicat "Bisericii celei noi".

El mai invata ca Mantuitorul, inainte de inaltare, si-ar fi parasit trupul in ascuns, ca imparatia lui Dumnezeu are trei faze - a Tatalui, a Fiului si a Spiritului - si ca Dumnezeu a pogorat peste ei harul preotiei lui Melchisedec pentru a intemeia o Biserica noua.

Aceasta trebuie sa fie neprihanita, deoarece cele existente sunt pacatoase. Cel care a pus bazele doctrinei acestei secte este tot un elvetian, Samuel Frohlich, avand la inceput 38 de adepti.

In Romania credinta nazarineana a patruns din Ungaria, unde secta activeaza din 1910, fiind adusa de ucenicii lui Frohlich. Primele judete atacate de nazarineni sunt Arad si Bihor. Cartea de cantari este intitulata "Noua harfa a Sionului".

Dintre invataturile lor cele mai ciudate se refera la institutiile publice care sunt considerate locasuri ale lui Anticrist. De asemenea, ei considera ca scoala nu mai are nici un rost, din moment ce, odata botezati, copiii nu mai pot pacatui si ajung la fericirea Raiului.

Nu admit folosirea armei si nu primesc in comunitatea lor pe cei ce pacatuiesc, iar sambata e zi de sarbatoare.

Dupa 1989, religiile si fundatiile s-au inmultit, fiecare incercand sa castige capital uman si financiar.

Astfel, in climatul de libertate religioasa si in baza normelor legale s-au inregistrat la instantele judecatoresti teritoriale si cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte peste 750 de asociatii si fundatii cu caracter religios. O mare parte din asociatiile infiintate activeaza in cadrul cultelor legal recunoscute.

Doar ca, dupa ce unele fundatii isi primesc avizele, activitatea culturala sau de intrajutorare este folosita doar pentru a justifica existenta lor, in timp ce racolarea celor cu care acestia intra in contact este scopul mascat al organizatiilor.

ZIARUL de Mures a depistat activitatea duala a unei astfel de fundatii care isi justifica prezenta prin "producerea unei schimbari pozitive in vietile oamenilor din Sighisoara, prin servicii aduse comunitatii si persoanelor in nevoie prin programe educationale si schimb intercultural".

Fundatia activeaza in Sighisoara si se numeste "Veritas", iar membrii fondatori si personalul angajat sunt fideli credintei propovaduite de Biserica Nazarineana, care pretinde ca peste adeptii ei "s-a pogorat harul preotiei lui Melchisedec".

Numai ca, in spatele misiunii de intrajutorare a nevoiasilor, scopul real al fundatiei este racolarea nevoiasilor si raspandirea doctrinei credintei nazarinene.

Prin pachete consistente, pliante cu mesaje pentru "calauzire morala", angajatii Veritas, "crestini activi", dupa cum se autodefinesc, racoleaza nevoiasii din Sighisoara, fie ei femei batute, copiii ai strazii sau batrani.

Sighisoara, lacasul nazarinean?

Fundatia "Veritas" si-a inceput activitatea in Sighisoara inca din 1995.

Cei care au pus bazele acestei fundatii sunt cativa studenti veniti din SUA si Irlanda (care continua si acum sa se reintoarca in Sighisoara), initial pentru ca au fost atrasi de povestile cu Dracula, apoi pentru ca au simtit ca sunt "trimisi de Dumnezeu", raspandind astfel si credinta nazaraiteana.

Tot ei sunt cei care au adus si aduc in continuare fonduri substantiale. Nici nu e de mirare ca fundatia a reusit sa cumpere deja sapte imobile, dintre care trei sunt in cetatea Sighisoara.

Cea care conduce activitatea Veritas este o femeie din Irlanda, Dorothy Terrent, devenita ad-hoc preoteasa care interpreteaza Biblia dupa invataturile din cartea de cantari "Noua harfa a Sionului". Paralel cu castigarea titulaturii de preoteasa, lui Dorothy i-a crescut simtitor si averea.

"Veritas" functioneaza numai in Sighisoara. Suntem aici de 10 ani, bazele fundatiei fiind puse de niste tineri din SUA care au auzit de povestile cu Dracula si asa au ales orasul. Suntem o organizatie crestina si vrem sa-i ajutam pe nevoiasi.

Si acum vin studenti din SUA, vin pentru ca se simt trimisi de Dumnezeu", a spus Maria Cioanta, coordonator programe educationale in cadrul fundatiei Veritas, convertita si ea la nazarineni.

Ajutor numai cu convertire

Sectantii debarcati in cetatea Sighisoarei au vizat inca de la bun inceput familiile nevoiase, de care s-au apropiat prin impartirea unor pachete substantiale, oferind totodata si calauzire morala.

Paralel, fundatia a sustinut si programe educationale, in special cursuri de limba engleza destinate tinerilor. In felul acesta, au sensibilizat elevii si studentii cu care desfasoara conferinte de comunicare. Printe temele dezbatute se regaseste si cea religioasa, cu interpretari nazarinene.

Paralel Veritas a dezvoltat si programe de asistenta sociala. Mai nou, fundatia are si o cantina, un laborator de cofetarie, cafenea si sala de internet, ultimele doua fiind chiar in cetatea Sighisoarei.

Avand in vedere scopul real al sectantilor, este lesne de inteles de ce preoteasa Dorothy pretinde ca toti cei 40 de angajati ai fundatiei sa fie "crestini activi", acest criteriu fiind si unul obligatoriu pentru angajare.

Practic, acestia devin sectanti impartasind credinta propovaduita de Biserica Nazarineana.

Ei trebuie sa frecventeze biserica si sa participe saptamanal la conferinte ce se defasoara intr-una din camerele cafenelei din cetate, unde au loc dezbateri pe teme religioase, bineinteles, interpretate prin prisma doctrinei nazarineene.

Prezenta fundatiei Veritas se face simtita in Sighisoara si prin numeroasele pliante trimise locuitorilor, dar mai ales prin intermediul unei filiere tot mai des exploatate. Astfel, cea mai buna cale de a face cunoscuta activitatea Veritas, este tot filiera rudelor, a prietenilor si a cunoscutilor.

Activitatea lor se reflecta in numarul celor convertiti, iar metodele prin care isi ating scopul este cel putin imoral, exploatand sentimentele si greutatile prin care trec unii oameni si momentele in care acestia sunt cei mai vulnerabili.

Mai nou, cei de la Veritas au inceput o campanie pentru atragere a cotei de 1% din impozitul de venit pe care contribuabilii o pot directiona catre un ONG sau o fundatie.

Nu de alta, dar banii primiti de la Comunitatea Europeana, 2.000 de euro, au fost cheltuiti fara prea multe rezultate si, conform unor surse, sumele colectate din SUA sunt insuficiente pentru cerintele preotesei.

Autoritatile locale, victimele Veritas

Tot printre obiectivele fundatiei se numara si pastrarea unei bune relatii cu autoritatile locale, nu de alta, dar trebuie evitata pe cat posibil atragerea atentiei.

Interesanta este una din invataturile nazarenienilor ce se refera la modul in care vad ei institutiile publice, considerate locasuri ale lui Anticrist. Despre activitatea reala a celor de la Veritas, autoritatile stiu mult prea putin. "Primaria a avut o colaborare relativ buna cu Veritas.

Am avut si cateva discutii cu ei, au un comportament ciudat si ne ignora. Dar in afara de cateva divergente minore nu au fost motive care sa ne atraga atentia.

Fundatia are avize de functionare, cladirile sunt cumparate si daca nu avem motive serioase, nu avem de ce sa intervenim", a declarat primarul Dorin Danesan.

La fel de neputinciosi sunt si cei de la Directia Generala pentru Cultura, Culte si Patrimoniu. Nici acestia nu au cum sa intervina, pentru ca, o data cu eliberarea avizului si dupa ce si Justitia si-a dat avizul, practic fundatiile raman necontrolate.

"Nu stiu nimic despre activitatea fundatiei, deocamdata nu am primit sesizari. Dupa ce au primit avizul, fundatiile ar trebui sa functioneze statutului aprobat de forurile competente.

In primul rand ar trebui sesizata Justitia, pentru ca daca activitatea fundatiei contravine legii, judecatorii trebuie sa-si spuna cuvantul. Din pacate, racolarile se fac pe fisuri sociale si psihologice, dar lipseste cazuistica", a declarat Nicolae Baciut, director al Directiei pentru Cultura.

"Nu avem informatii despre activitatea fundatiei, pentru ca nimeni nu a venit cu sesizari. Acum doua saptamani au avut loc doua spargeri intr-unul din imobilele lor, dar altceva nu stiu", a afirmat Serban Sampetrean, seful Politiei Sighisoara.

Tehnica fundatiei Veritas nu este insa singulara. Peste tot in tara fundatiile sunt scapate de sub control.