Vinovate pentru dezastrul din Galati sunt o parte dintre autoritatile care au avut lacune la capitolul comunicare, digurile vechi, proiectate pentru a tine piept unui debit redus de apa si satenii care si-au construit case pe malul raurilor, fara a dispune de autorizatii

Lipsa de comunicare dintre unele institutii ce aveau rolul de a gestiona criza inundatiilor, digurile foarte vechi din mediul rural, dar si tendinta oamenilor de a-si construi locuinte fara autorizatie langa albia raurilor a dus la aparitia unui adevarat dezastru in judetele Galati si Vrancea.

Pe de o parte, Apele Romane din Vrancea au anuntat cu intarziere primariile din mai multe comune despre riscul inundatiilor, iar pe de alta parte, unii primarii nu au luat in serios avertismentele si nici nu au luat masuri concrete de a-i preveni pe localnici.

Din acest motiv, putini galateni si vranceni au avut timp sa isi salveze o buna parte din bunuri si sa se adaposteasca la loc sigur de apele care au distrus tot in calea lor.

Barajul mortii s-a deschis prea mult

Barajul din localitatea Calimanesti, judetul Vrancea si-a capatat zilele trecute renumele de „locul de unde a zburat moartea".

Multi dintre localnicii afectati de inundatii considera ca personalul aflat la conducerea Hidrocentrale Piatra Neamt au luat o decizie gresita atunci cand a ales ca personalul de la baraj sa dea drumul unui debit de apa de peste 4.000 de metri cubi, care a ras de pe fata pamantului mai multe terenuri agricole, a distrus numeroase sate si a avariat foarte multe drumuri.

In judetul Vrancea, la iesirea din orasul Adjud, parca ar fi explodat o bomba din cel de-al doilea razboi mondial. Aici nu se mai vedea ieri un strop de apa, insa iarba, aflata langa strada principala, a fost culcata la pamant de viitura. Tot in aceasta zona, puhoiul apelor a fost atat de puternic incat a muscat din unele portiuni ale strazii si a distrus o cale fetata ce lega Vrancea de Galati.

Cu toate acestea, directorul Hidrocentrale Piatra Neamt, Emil Neagoie, a afirmat ca in cazul in care nu ar fi luat acea decizie, barajul din Vrancea ar fi cedat, iar pagubele ar fi fost de zece ori mai mari. „In regulamentul nostru se precizeaza ca se poate da drumul unui debit de apa de pana la 7.300 de metri cubi pe secunda.

In momentul in care s-a strans apa, barajul a inceput sa prezinte mai multe eroziuni in aval si echipa de la Vrancea a intrat oarecum in panica. S-a decis sa se dea drumul la 4.300 de metri cubi pe secunda pentru ca altfel barajul ar fi cedat si am fi avut un debit de 44 de milioane de metri cubi pe secunda. Pagubele ar fi fost mult mai mari", ne-a declarat directorul Emil Neagoie.

Aceeasi opnie au impartasit-o si unii angajati ai Sistemului de Gospodarire a Apelor din Vrancea.

Avertizari cu intarziere

Pe de alta parte, alarma care anunta de riscul aparitiei unor inundatii a ajuns in multe localitati abia dupa ce apele au inceput sa invadeze locuintele oamenilor. Primarul comunei Cosmesti, Ioan Ciot, a primit in ziua in care s-au produs inundatiile trei avertizari de la Apele Romane Vrancea. Din primele doua reiesea ca nu exista riscul producerii unor inundatii.

Un avertisment care facea referire la acest lucru a sosit in Cosmesti abia in jurul orei 8, adica dupa ce apele intrasera deja in sat. Si in Umbraresti au existat unele probleme legate de comunicare.

Primarul acestei comune, Ioan Bulai, a afirmat la inceput ca Apele Romane au avertizat prea tarziu Primaria in legatura cu pericolul inundatiiilor, pentru ca ulterior sa isi retraga cuvintele si sa afirme ca, de fapt, a fost anuntat la timp, dar pagubele nu au putut fi evitate. „Nu mai are acum nici un rost sa se caute vinovatii in acesta criza. Cea a fost a fost...", a intors-o primarul.

Directorul Apelor Romane Vrancea, Victor Racosanu, ne-a declarat ca nu isi poate explica cum de s-a putut intampla ca notele sa fie transmise la jumatate de ora dupa consumarea evenimentelor.

Si reprezentantii locali ai Apelor Romane arunca acum vina in curtea altor institutii. Purtatorul de cuvant al Sistemului de Gospodarire a Apelor, Cornel Zait, ne-a declarat ca directorul acestei institutii, Nelu Caraghiulea, a anuntat la timp Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta despre riscul producerii unor inundatii.

El a incercat sa contracareze acuzatiile de incompetenta la adresa lui Caraghiulea, care au venit din partea unui consilier judetean din Galati. „Dezastrul de la Cosmesti se datoreaza si incompetentei directorului Nelu Caraghiulea, care nu stiut sa conduca o mana de oameni.

Fostul sef al unei agentii de lozuri a uitat sa anunte satenii ca vine viitura si, din acest motiv, multi au fost luati pe nepregatite", ne declara saptamana trecuta consilierul independent, Emil Tuicu. L-am contactat ieri si pe directorul Nelu Caraghiulea, insa acesta ne-a recomandat sa discutam cu purtatorul de cuvant al institutiei pe care o conduce.

Diguri vechi si case fara autorizatie

Aproape toate digurile, ce aveau rolul de a feri de ape comunele din judetul Galati, au fost construite dupa inundatiile ce au lovit Romania in anii 70. De atunci, nu s-a mai facut la acest capitol nici o investitie in judetul Galati si era de asteptat ca acestea sa cedeze la o o inundatie mai mare.

De altfel, multe dintre ele nici nu fusesera construite pentru a tine piept unui debit foarte mare de apa. La Cosmesti, digul construit in anii '70 a fost proiectat pentru a tine piept unui debit de 3.500 pana la 4.000 de metri cubi de apa si din acest motiv nu a putut face fata apelor ce au depasit 4.300 metri cubi pe secunda.

In aceasta localitate apa a trecut prima data pe deasupra digului si abia dupa ce a venit cu o presiune mai mica l-a distrus. Tot ca o bucata de carton s-a comportat si digul din Umbraresti. Primarul comunei ne-a declarat ca digul a cedat foarte rapid.

Dar o parte din vina pentru ceea ce s-a intamplat zilele trecute o poarta si multi dintre locuitorii din mediul rural. Mai exact cei care si-au construit locuinte pe malul apelor. Desi erau constienti de pericolul pe care il presupunea construirea unei case langa un rau, putini galateni si vranceni si-au asumat acest risc.

Spre exemplu, in comuna Independenta, afectata si ea de inundatii, o mare parte dintre locuinte au fost construite in ultimii ani fara autorizatie. Aceeasi situatie s-a intamplat si la Cosmesti, Namoloasa si Umbraresti.