Un apicultor este singurul iesean care a primit bani prin proiectul SAPARD. Este vorba despre un proiect de aproape 8.000 de euro, din care jumatate este aportul propriu. „A fost greu, mai ales ca trebuie sa garantezi ca poti vinde mierea.
Sint o gramada de documente care trebuie depuse la SAPARD, iar sotul meu umbla din luna ianuarie sa obtina banii", spune Maria Ichim, sotia apicultorului care a obtinut finantare SAPARD. In celelalte judete ale Moldovei, persoanele fizice sint mult mai dispuse sa-si finanteze afacerile cu bani europeni.
Cele mai multe cereri de finantare au venit din judetele Bacau si Neamt, la polul opus gasindu-se Iasi si Suceava. In Bacau, de exemplu, nu mai putin de 18 persoane si-au facut afaceri cu bani europeni. Bancile le acorda mai usor credite firmelor decit persoanelor fizice, dupa cum cred sefii SAPARD. Din aceasta cauza, iesenii prefera mai curind sa ceara bani in numele unei societati.
Dovada sta si faptul ca 70 de firme din Iasi au obtinut in ultimul an fonduri prin programul SAPARD. Ideea de a investi in propria afacere cu ajutor financiar din exterior trece pe linga urechile iesenilor. Mai receptivi se dovedesc bacauanii si nemtenii, care par sa aiba mai multe economii.
Avind in vedere faptul ca o finantare SAPARD acopera in cele mai multe cazuri doar jumatate din suma necesara derularii investitiei, iar restul trebuie sa provina din finantare privata. Practic, buzunarul solicitantului este cel care suporta cealalta jumatate din valoarea proiectului.
Problema intervine in momentul in care intreprinzatorul vrea un credit bancar, astfel explicindu-se si numarul redus de proiecte depuse la sediul SAPARD Iasi. Dintre cele 28 de cereri declarate eligibile de sefii Biroului Regional 1 al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, doar unul va aduce bani pentru judetul Iasi.
Celelalte vor sustine turismul din judetele Neamt si Suceava sau ii vor ajuta pe beneficiari sa investeasca in culturile de cimp, in horticultura si in cresterea melcilor si broastelor sau in cultivarea si procesarea ciupercilor. „Nu e un lucru rau ca este doar un proiect pentru persoane fizice autorizate la Iasi.
Asta inseamna ca iesenii se orienteaza spre firme, solicitind finantare ca persoane juridice. E foarte greu sa obtii un credit ca persoana fizica, astfel incit nu-i de mirare ca iesenii cer bani prin programul SAPARD mai curind ca persoane juridice", este de parere Eugen Ticau, directorul Biroului Regional 1 Iasi.
18 bacauani au afaceri europene
Bacauanii nu au fost deranjati, se pare, de acest impediment, 18 proiecte dintre cele 35 depuse la SAPARD avind ca solicitanti persoane fizice. Cele mai multe proiecte vizeaza investitiile in exploatatiile agricole, respectiv in culturile de cimp si intr-o ferma de pasari.
Cu toate ca Bacaul conduce in topul celor mai multe proiecte declarate conforme de conducerea SAPARD Iasi, judetul Neamt detine suprematia in ceea ce priveste valoarea solicitarilor aprobate de aceasta institutie.
Astfel, in vreme ce valoarea celor 18 proiecte eligibile depuse de bacauani este de aproape 750.000 de euro, cele opt proiecte din judetul Neamt vor „inghiti" in final peste 1,2 milioane de euro.
De la CFR, in stupina
Codas este judetul Iasi, cu un singur proiect declarat eligibil si cu o valoare de doar 7.718 euro. Proiectul a primit O.K.-ul SAPARD in urma cu doua saptamini, iar cei aproape 3.900 de euro vor ajunge in satul Totoiesti, la Neculai Ichim. „Sotul meu umbla inca din luna ianuarie ca sa primeasca acesti bani. Sint o gramada de documente care trebuie depuse la SAPARD.
E greu si cu piata, pentru ca trebuie sa garantezi ca iti vinzi mierea. Noi avem noroc ca avem prieteni si cunostinte, carora le vindem mierea noas tra, dar chiar si asa mai avem pe stoc vreo 500 de kilograme. In strainatate nu poti vinde, ca asa sint legile", crede Maria Ichim, sotia apicultorului care a obtinut finantarea SAPARD.
Cu toate ca are acasa o diploma de profesor de limba romana, Neculai Ichim nu a profesat niciodata. A ales, in schimb, domeniul feroviar, fiind seful Garii din Iasi vreme de mai multi ani, iar, in urma cu patru ani, a ales sa se ocupe si de stupii cu albine.
