Drumul spre scaldat al miticilor a inghitit pana acum aproape 300 milioane de euro * Romania a platit pentru magistrala de cale ferata Bucuresti - Constanta, doar anul acesta, 250 milioane euro * Pentru Autostrada Transilvania s-au gasit doar 100 milioane dolari si exista promisiunea a inca 200 * La bugetul Romaniei cu cele mai mari sume contribuie zonele Nord, Vest, Centru si Nord-Vest
Saptamana trecuta, printr-un comunicat plin de trufie, Ministerul Transporturilor a anuntat semnarea a doua contracte de finantari grase: unul de 356,3 milioane de euro si unul de 308,9 milioane de euro. Guvernul a contribuit la cele doua sume cu un cuantum de 173,3 milioane de euro, respectiv 77,2 milioane de euro, fonduri publice.
Banii sunt destinati reabilitarii tronsonului de cale ferata Bucuresti - Constanta, adica asigurarea unei circulatii a garniturilor de tren de persoane cu peste 150 km/h, astfel misorandu-se timpul de parcurgere al drumului pe care ferata spre litoral.
Cu alte cuvinte, bucurestenii vor ajunge la scaldat mai repede, intrucat ardelenii, banatenii sau molodvenii fie merg la mare cu masina, fie cu trenul, dar in acest caz pe o alta ruta si nicidecum via Bucuresti.
In acest timp, termenul de finalizare al Autostrazii Transilvania creste de la o zi la alta mai ceva decat vrejul de fasole fermecat: 5 ani - 10 ani si acum 20 de ani. In acest an, pentru ardeleni s-au gasit doar 100 milioane dolari si exista promisiunea a inca 200.
Toate acestea, in timp ce la bugetul de stat principalii contribuabili raman cetatenii din zona de nord-vest a Romaniei.
Milioanele lor
In total, pana acum, magistrala Bucuresti - Constanta a inghitit deja impresionanta suma de 275 milioane de euro, bani veniti atat prin programul ISPA de la forurile europene (75%), cat si din bugetul de stat (25%).
Ametitoarea suma este destinata modernizarii acestei cai ferate, astfel incat trenurile de persoane sa poata circula cu o viteza de 160 km/h, iar cele de marfa, cu 120 km/h.
Tronsonul Bucuresti - Constanta face parte din Coridorul IV Trans European, care, in Romania, are o lungime totala de peste 1.000 de kilometri, strabatand Romania de la nord-vest la sud-est pe ruta Curtici - Arad - Deva - Simeria - Coslariu - Sighisoara - Brasov - Ploiesti - Bucuresti - Fetesti - Constanta.
Odiseea banilor pentru magistrala Bucuresti - Constanta a debutat in martie 2003, cand Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA a semnat un contract ISPA. Contractul, in valoare de 9,7 milioane euro este cofinantat de Uniunea Europeana (75%) si Guvernul Romaniei (25%).
Apoi, in iunie 2005 Comisia Europeana si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului au avizat patru noi contracte finantate prin Facilitatea ISPA, cu o valoare de peste 76 milioane euro, pentru reabilitarea a 36 km de linie de cale ferata pe tronsonul Baneasa - Fundulea.
Cele patru contracte vizeaza imbunatatirea conditiilor de transport, cresterea sigurantei si circulatie. Toate cele patru contracte au primit finantare in proportie de 75% de la Comisia Europeana, prin programul Ispa, diferenta de 25% fiind acoperita de catre Guvernul Romaniei, de la bugetul de stat.
Executia lucrarilor urma sa dureze 24 de luni, iar lucrarile vor beneficia de o perioada de garantie de 12 luni.
Dupa acestea, in august 2005, Comisia Europeana si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului au avizat un nou contract finantat prin Programul Ispa, cu o valoare de 6,89 milioane euro pentru reabilitarea si reconstruirea a 6 poduri de cale ferata de pe tronsonul de cale ferata Bucuresti - Baneasa - Fundulea.
La fel, Comisia Europeana finanta in proportie de 75% lucrarile prin Programul Ispa, diferenta de 25% fiind acoperita de Guvernul Romaniei de la bugetul de stat. De asemenea, executia lucrarilor urma sa dureze 24 de luni, iar lucrarile urmau sa beneficieze de o perioada de garantie de 12 luni.
Totalul contributiei statului roman la aceste sume a fost de peste 25 milioane euro.
In fine, la mijlocul lunii martie a acestui an, CFR a dat tunul, beneficiind, pentru acelasi tronson Bucuresti - Constanta, de doua finantari grase: mai intai una de 356,3 milioane de euro si apoi una de 308,9 milioane de euro. Guvernul a contribuit la cele doua sume cu un cuantum de 173,3 milioane de euro, respectiv 77,2 milioane de euro, fonduri publice.
In total, aproape 280 milioane euro. Si toate acestea pentru un drum mai rapid spre litoral. Pentru o calatorie cu o jumatate de ora mai scurta a bucurestenilor spre litoral, intrucat ardelenii, banatenii sau moldovenii fie merg la mare cu masina, fie cu trenul, dar in acest caz pe o alta ruta si nicidecum via Bucuresti.
Milioanele noastre
Odiseea Autostrazii Bechtel, care leaga Brasovul de Bors prin Cluj-Napoca a inceput in epoca PSD, cand vechea putere a semnat un contract secret si fara licitatie cu constructorul american Bechtel.
Imediat, Uniunea Europeana a strambat din nas, atat datorita faptului ca nu a existat nici un fel de licitatie, cat si datorita faptului ca nu a fost preferata o companie europeana. Apoi, au debutat lucrarile de constructie propriu-zisa a autostrazii, avansandu-se ca data de finalizare anul 2008.
In iarna anului 2004, PSD a pierdut Puterea, iar in Romania a inceput epoca portocalie. Dupa cum bine se stie, Autostrada Bechtel a trecut pe linie moarta, in fruntea prioritatilor aflandu-se Coridorul IV Pan European, Nadlac - Arad - Deva - Orastie - Sebes - Sibiu - Ramnicu-Valcea - Pitesti - Bucuresti - Fetesti - Constanta.
Alianta PNL-PD a oprit robinetul finantarilor catre Bechtel si, de asemenea, a renegociat contractul cu americanii, termenii acestuia fiind inca secreti.
"Cu tot regretul, va trebui sa luam decizia anularii acestor contracte", a spus premierul Calin Popescu Tariceanu in primavara anului trecut, referindu-se la contractele Bechtel, Strabag si Vinci.
Apoi, situatia s-a mai nuantat, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, anuntand ca s-a ajuns la un acord in renegocierea contractului cu Bechtel, care ar fi renuntat la avansul de 250 de milioane de euro, avans platit de romani la inceput si justificabil de americani la terminarea lucrarilor. In fine, contractul nu a fost anulat, ci renegociat.
Apoi, in toamna anului trecut s-a avansat ipoteza potrivit careia 400 milioane de euro din privatizarea BCR vor fi pompati in continuarea lucrarilor la Bechtel. Cum insa robinetul banului public fusese oprit pentru Bechtel, era clar faptul ca autostrada urma sa fie finalizata in mai bine de 20 de ani.
Necesarul neacoperit pentru 2007 se ridica la 830 milioane, din cele 1,17 miliarde de euro programate.
In fine, in iarna acestui an ministrul Dobre a cerut 120 milioane euro pentru Autostrada Transilvania, suma din care doar 100 de milioane au fost aprobate pentru acest an.
Acum o saptamana, cand s-a aflat la Cluj, presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, a reiterat promisiunea facuta de presedintele PD Emil Boc: 100 de milioane de dolari virati in luna aprilie catre Bechtel, iar apoi la rectificarea de buget, alte 200.
Astfel, in acest an, deocamdata s-au alocat doar 100 de milioane de dolari pentru Autostrada. Alte 200 de milioane sunt, atentie, asteptati la rectificarea bugetara. Asta, in timp ce pentru drumul spre scaldat al miticilor s-au gasit din piatra seaca, dintr-un foc, peste 250 milioane euro!
Un buget de ardeleni
Bugetul Romaniei pe anul 2005, potrivit Legii nr. 511 din 22 noiembrie 2004 este de 357.366,6 miliarde lei. Bugetul este alcatuit din venituri fiscale si venituri nefiscale. La capitolul venituri fiscale, impozitele sunt cele mai mari aducatoare de sume.
Astfel, bugetul de stat se constituie in principal - peste 90% - din impozitul pe profit, impozitul pe salarii si venituri si impozitele indirecte, adica TVA.
Romania este impartita in prezent in opt regiuni economice de dezvoltare: Nord-Est (care cuprinde judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui), Sud-Est (Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea), Sud (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Tulcea), Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea),
Vest (Arad, Caras Severin, Hunedoara, Timisoara), Nord-Vest (Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj), Centru (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu) si Bucuresti.
Impozitele sunt direct proportionale cu dezvoltarea economica a acestor regiuni, adica, cu cat o regiune este mai dezvoltata economic, ea va plati impozite mai mari cantitativ si va contribui astfel mai mult la bugetul de stat.
In cele ce urmeaza va prezentam o serie de spicuiri referitoare la situatia economica a acestor regiuni, paragrafe culese de pe pagina electronica a Ministerului Integrarii Europene.
"Analiza comparativa a Regiunilor de Dezvoltare evidentiaza, dupa 1990, un proces de crestere a disparitatilor de dezvoltare economica si sociala intre regiuni.
Diferentele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltata Regiune (Bucuresti - Ilfov) si cea mai putin dezvoltata (Regiunea Nord-Est), in termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori.
In acelasi timp, se constata o crestere a disparitatilor intre Regiunile situate in jumatatea vestica a tarii (Nord-Vest, Centru si Vest), cu evolutii economice pozitive si un nivel in crestere a numerosi indicatori ai dezvoltarii economice si sociale, si cele situate in jumatatea estica a tarii (Nord-Est. Sud-Est, Sud si Sud-Vest), mai putin dezvoltate".
"Cea mai dezvoltata regiune a Romaniei este regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov. Cu exceptia aceste regiuni, toate celelalte regiuni de dezvoltare inregistreaza niveluri de dezvoltare mult mai scazute, patru dintre acestea (Nord-Est, Sud-Est, Sud- Muntenia si Sud-Vest) inregistrand cel mai scazut nivel al PIB pe locuitor din UE si statele candidate".
(Guvernul Romaniei - Ministerul Integrarii Europene - Programul Operational Regional 2007-2013).
Cifrele vorbesc
Sec, la nivelul datelor aferente anului 2003, decalajul de care se vorbea in documentele Ministerului Integrarii Europene se reflecta in totalitate. La nivelul Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, fruntase sunt regiunile Bucuresti, urmata aproape de Vest.
Apoi, la o oarecare distanta urmeaza Nord-Vest, Centru, Sud-Vest, apoi, o pauza imensa si Sud, Sud-Est si Nord-Est. La capitolul rata somajului, in frunte este Sud-Vestul (9,1%) Nord-Estul (9%), Sudul (8,3%), Centrul (8,3%) si Sud-Estul (8,1%). Apoi urmeaza Vestul (7%).
In coada clasamentului, adica cu cei mai putini someri se afla Nord-Vestul (5,4 %) si Bucurestiul cu numai 2,8%. Un alt indicator important in ceea ce priveste dezvoltarea economica este rata mortalitatii infantile, adica numarul de copii sub un an care mor.
Aici, lider este Nord-Estul, urmat la o distanta considerabila de Sud si Sud-Est. Apoi, cu valori de peste 50% mai mici, urmeaza Centrul, Nord-Vestul, Sud-Vestul si, in fine, Vestul si Bucurestiul.
Petru Calian, deputat PC - "Ii doare-n cot!"
"Nu e surprinzator. Nici Basescu, nici Tariceanu nu agreeaza ideea Autostrazii Brasov - Bors. Se accepta continuarea lucrarilor doar pentru ca exista un contract care, daca nu s-ar continua, ar duce la plata unor penalitati foarte mari. Atat pe presedinte, cat si pe guvernanti ii doare in cot de Translvania.
Nu le pasa de aceasta zona, lucru confirmat si de initierea legii minoritatilor nationale, care pune sub semnul intrebarii integritatea judetelor transilvane".
Gratiela Iordache, deputat PC - "Transilvania nu e o prioritate"
"E absurd! Alocarile ar trebui facute in functie de urgenta fiecarui obiectiv, in acest caz Autostrada fiind o prioritate clara. Inca o data se demonstreaza ca Transilvania nu e o prioritate".
Vasile Puscas, deputat PSD - Desconsiderarea Transilvaniei
"Daca ar fi sa analizam la rece, as pune calea ferata cu calea ferata si autostrada cu autostrada. Oricum, trebuia modernizata calea ferata Cluj-Napoca - Oradea care face legatura cu Coridorul IV Pan European si care e intr-o stare foarte proasta, dar banii au fost luati si dati in Sud.
Eu am facut si o interpelare in care am prezentat cum banii pentru infrastructura din buget sunt dati in Sud si Sud-Est, Transilvania fiind defavorizata din acest punct de vedere. Practic, portiunea cea mai dinamica a tarii e defavorizata prin infrastructura.
Traseele de legatura cu Uniunea Europeana nu sunt luate in seama. Este nevoie de miliarde de dolari pentru ca Autostrada Brasov-Bors sa fie finalizata in 2008-2010 asa cum ne-am propus.
As caracteriza situatia actuala ca o desconsiderare a Transilvaniei, doar pentru ca domnii din Bucuresti sa poata sa-si faca sejururile in orice parte a litoralului".
Daniel Buda, deputat PD - "Hai sictir!"
"Miticii nu se dezmint! Transilvania este din nou tratata cu "hai sictir", tratament nejustificat. Nu sunt deloc multumit si am sa vad ce pot face din punct de vedere profesional.
Ministrul Gheorghe Dobre trateaza din nou Transilvania cu indiferenta".
Horea Uioreanu, Deputat PNL - Fara comparatii
"Sumele alocate nu pot fi comparate. Pentru calea ferata Bucuresti-Constanta este vorba de suma totala pentru proiect, in timp ce pentru autostrada e vorba doar de o parte din bani. Orice cale de acces dupa o perioada trebuie sa intre in reparatii si probabil acesta a fost motivul alocarii.
Ca si utilitate, in privinta caii ferate este vorba de doua-trei luni cat dureaza sezonul estival, in timp ce pentru autostrada e vorba de un proiect cu utilitate permanenta. Din punct de vedere al utilitatii, cele doua obiective nu pot fi comparate".
Vasile Dancu, senator PSD - "Marlanie politica"
"E vorba de o marlanie politica. Tot ce se face in tara asta se face in SUD. In ultimii ani nu se mai face nimic in zona de nord a tarii, Transilvania a fost lasata deoparte. Vad ca se intorc sistematic impotriva acestei zone. La Autostrada Brasov-Bors nu se lucreaza nimic.
Din punctul meu de vedere, electoratul din Transilvania ar trebui sa se orienteze spre o alta formatiune politica, una care sa le respecte interesele".
Ekstein Kovacs, Senator UDMR - Interesul presedintelui
"Nu este o solutie prea fericita ca legaturile cu anumite zone ale unor lideri politici sa fie motive de alocari de sume. Sunt foarte suparat ca toate investitiile pentru comunitatea maghiara din Romania merg spre Targu Mures, asta deoarece Marko Bela este din zona.
Si in cazul banilor pentru calea ferata Bucuresti-Constanta lucrurile stau cam la fel, deoarece presedintele Traian Basescu trage la interesele lui economice si regionale".
Norica Nicolai, Senator PNL - Transportul rutier, prioritar
"Prioritatea ar fi, bineinteles Autostrada Brasov-Bors si nu modernizarea caii ferate Bucuresti-Constanta. Transportul rutier e o prioritate pentru Romania chiar daca nu pentru toata lumea.
Costurile pentru transportul rutier sunt mult mai reduse si se poate vedea ca toate statele Uniunii Europene isi modernizeaza caile de transport rutier".
Marius Nicoara, Presedintele PNL Cluj - "Ambele sunt necesare"
"Sunt necesare amandoua, atat Autostrada Brasov-Bors, cat si modernizarea caii ferate Bucuresti-Constanta. Guvernul a promis ca, in cazul in care Bechtel reuseste sa cheltuie toti banii alocati deja, se vor aloca fonduri suplimentare".
