Cu toate ca in Universitatea Oradea au fost „pompate", pana acum, mii de miliarde de lei, aceasta se claseaza pe unul dintre ultimele locuri intr-un top al institutiilor de invatamant superior din Romania, in privinta calitatii actului de invatamant

La o „armata" de 1354 de cadre didactice, record romanesc in materie, totalul articolelor publicate in reviste stiintifice internationale este scandalos de mic: doar 24! Adica 1,77 articole la 100 de „universitari"

Intre timp, clanul Maghiar si apropiatii acestuia au transformat Universitatea din Oradea intr-o adevarata „fabrica de bani" pentru familiile lor

„Universitarii lu’ peste"

Prestatia stiintifica internationala a devenit, de anul trecut, unul dintre criteriile esentiale pentru acordarea titlului de profesor sau conferentiar universitar. In functie de articolele aparute in strainatate si semnate de profesorii romani, Asociatia Ad Astra a intocmit un top al universitatilor romanesti.

Cu toate ca in Universitatea Oradea au fost „pompate" pana acum mii de miliarde de lei si are cele mai multe cadre universitare, spre rusinea noastra, institutia condusa din tata-n fiu de clanul Maghiar si apropiatii acestora se claseaza printre ultimele din Romania in privinta calitatii actului de invatamant.

Topul universitatilor din Romania, realizat anul acesta de Asociatia Ad Astra, a cercetatorilor romani, demonstreaza ce „prestigiu international" au atat „universitarii" romani, cat si cei oradeni.

Clasamentul universitatilor din Romania, intocmit dupa criterii de performanta internationala, arata care dintre universitati ofera o educatie de calitate si care ofera doar diplome fara nici o valoare.

Ca si in anul 2004, primul loc in topul romanesc este ocupat de Universitatea „Al. I. Cuza" din Iasi, urmata de Universitatea din Bucuresti si de Universitatea „Babes-Bolyai" din Cluj.

Clasamentul a fost realizat pe baza numarului de articole stiintifice publicate in reviste din sistemul ISI (Institute for Scientific Information), care asigura vizibilitatea si impactul in cercetarea stiintifica internationala.

Din pacate, nici o universitate din Romania nu se regaseste intre primele 500 de universitati din lume. In schimb, sunt prezente unele din Ungaria si Polonia. In domeniul medical, universitarii nostri publica 50-60 de articole ISI pe an, ceea ce ne plaseaza pe locul 74 in lume, dupa Etiopia, Zimbabwe, Gambia, Cuba, Bulgaria, etc.

Romanii nu sunt prezenti in cercetarea la nivel international in numeroase discipline: ingineria navala si cea a transporturilor, arhitectura si urbanismul, filosofia, studiile culturale si folclorul, artele, cultura fizica si sportul. De asemenea, nu avem nici o prezenta in revistele de drept cu circulatie internationala.

Disciplinele in care universitatile romanesti ofera o pregatire viabila sunt cele exacte, dar putin cautate de studenti: fizica, chimia si ingineria chimica, cea a materialelor si matematica. In ceea ce priveste economia, situatia este de-a dreptul ridicola.

Academia de Stiinte Economice, care are angajate peste 800 de cadre didactice, nu are nici macar un articol publicat in reviste de specialitate, in ultimul an. Exista, totusi, cateva articole dedicate unor subiecte economice publicate de cadre universitare din Romania, numai ca acestea sunt, in majoritate, matematicieni si informaticieni.

Stam foarte slab si in ceea ce priveste stiintele biomedicale. In timp ce occidentalii publica mai mult despre acest subiect decat despre fizica sau chimie, in Romania numarul de articole pe aceasta tema este foarte scazut.

Culmea este ca, chiar si cand vine vorba despre comunism, in reviste precum „Communist and Post-Communist Studies" si „Post-Communist Economies", un singur articol a fost publicat de un roman in ultimii cinci ani.

„Sorbonica"– codasa cu cei mai multi dascali

Conform normelor UE, dar nu numai, functia de profesor universitar poate fi ocupata doar de dascalii care se bucura de prestigiu international, adica au reusit sa publice in reviste cotate de celebrul Institut de Informatie Stiintifica (ISI) din Philadelphia.

Acesta era un criteriu pe care Mircea Miclea, fostul ministru al Educatiei, l-a introdus in procesul de inmanare a titlurilor universitare. Daca se va tine cont de publicatiile ISI, titlurile universitare nu vor mai fi acordate atat de usor in Romania.

In anul 2005, au fost confirmate 3.300 de titluri, diplome si certificate universitare, insa nici unul pe criteriul prestigiului international.

Pe plan mondial, exista la ora actuala peste 100.000 de reviste stiintifice. Doar o parte dintre acestea sunt relevante pentru comunitatea stiintifica internationala. Institutul de Informatie Stiintifica din Philadelphia, actualmente Thomson ISI, este principalul filtru valoric al acestor publicatii.

Pe plan international, este cea mai recunoscuta institutie in domeniul recenzarii revistelor stiintifice. Incepand din 1961, institutul monitorizeaza publicatiile de specialitate, indexand atat articolele, cat si citarile.

Mai mult, ISI ierarhizeaza revistele in functie de factorul de impact; acesta reprezinta raportul dintre numarul citarilor in decursul unui an si numarul total al lucrarilor publicate in revista in cei doi ani anteriori acestei perioade.

Institutia indexeaza aproximativ 13.000 de publicatii, acoperind si stiintele sociale, si domeniile umaniste. Datele provenite de la ISI sunt utilizate in majoritatea cercetarilor privind politica stiintei. Apar si in „Science and Engineering Indicators", raportul bianual prezentat presedintelui SUA de catre National Science Board.

Tot datele ISI sunt folosite pentru alcatuirea clasamentului Shanghai, care include universitatile din intreaga lume.

In topul universitatilor romanesti, Universitatea Oradea se afla pe un dezonorant loc 31. La o „armata" de 1354 de cadre didactice, adica cele mai multe din tara, bilantul articolelor publicate in reviste stiintifice internationale este scandalos de mic: doar 24! Adica 1,77 articole la 100 de „universitari"!

Nici in clasamentul pe domenii stiintifice, intocmite la Matematica, Fizica, Chimie, Informatica, Biologie, Geografie, Geologie, Stiinta Mediului, Inginerie Aerospatiala, Inginerie, etc., Universitatea Oradea nu este prezenta in nici unul din topuri.

Afacere de „famiglie"

Pe vremea Guvernelor PDSR, respectiv PSD, Universitatea Oradea a fost una din „gaurile negre" ale Invatamantului romanesc, in care s-au aruncat de la bugetul de stat sume incredibile, fara ca cineva sa verifice in ce mod au fost cheltuiti banii.

Presa locala si centrala a publicat, in decursul anilor, nenumarate dezvaluiri despre coruptia, incompetenta, afacerile murdare si angajarile pe criterii de nepotism ale conducerii Universitatii, in speta ale clanului Maghiar si apropiatilor acestuia, care au transformat institutia intr-o adevarata „fabrica de bani" pentru familiile lor.

Soti, parinti, copii, nurori, gineri, nepoti, unchi, cuscri, cumnati, etc., alcatuiesc o mare familie de universitari. In Universitatea Oradea, catedrele se mostenesc, iar o cariera universitara este extrem de dificila pentru cei din afara.

Pesedistul Teodor Maghiar a avut ideea nefasta de a transforma un banal Institut de subingineri intr-o Universitate ce numara azi peste 35.000 de studenti, 19 facultati, 123 de specializari, 6 colegii etc. Circa 25.000 de studenti sunt platitori de taxe.

La o taxa medie de 400 euro pe cap de student pe an (la Medicina se incaseaza deja, retroactiv 600 euro/an - n.n.), rezulta peste zece milioane de euro incasati anual numai din taxa de studii.

Alte milioane sunt incasati din tot felul de „biruri" (taxe pentru reexaminare, masa la cantina, etc.) impuse nefericitilor studenti de conducerea Universitatii, profitandu-se de autonomia universitara.

Batranul Maghiar i-a croit fiului sau mai mic drumul spre fotoliul de rector. Asa ca Teodor Junior a fost unicul candidat la functia de rector al Universitatii oradene. Contracandidatii feciorului sau au fost eliminati, pe rand, din lupta pentru „sceptrul" universitar .

Baiatul cel mare al rectorului, Marius-Adrian Maghiar, s-a ales cu un post de prodecan la Facultatea de Medicina, alaturi de familia senatorului PRM Mircea Ifrim, iar batranul si-a rezervat pentru el functia de decan la Electrotehnica.

Se pare ca clanul Maghiar are relatii puternice in toate partidele. Toti liderii politici reprezentantivi din Bihor sunt cadre didactice la Universitatea Oradea, iar numerosi politicieni de marca de la „centru" predau si ei la institutia transformata de Maghiar&co intr-o afacere de „famiglie".

Spre rusinea lor, reprezentantii Ministerului Educatiei nu au facut pana acum nimic pentru a stopa nepotismul si deturnarile de fonduri de la Universitatea din Oradea.

„Masina de spalat bani"

Locurile bugetate din cadrul institutiei reprezinta o sursa prin care conducerea obtine un plus de sute de miliarde de lei de la bugetul statului. In februarie 2000, fostul deputat Octavian Bot a adresat ministrului Educatiei de la acea vreme o interpelare parlamentara referitoare la banii alocati Universitatii Oradea.

Din raspunsul primit rezulta ca institutiei conduse de Teodor Maghiar-senior i s-au alocat, in 1999, 59.213 miliarde lei prin Legea 36/1999, 3.07 miliarde prin Ordonanta 140/1999, alte 2.55 miliarde ca alocatie suplimentara la cerere pentru studentii bugetari, 1.254 miliarde reprezentand o alta „alocatie suplimentara" si alte 4.115 miliarde prin Ordonanta 199/1999 privind rectificarea bugetului de stat. In total, 70,190 miliarde din bugetul de stat au intrat in conturile „Universitatii Maghiar" numai in 1999, cand aceasta era departe de amploarea afacerilor de familie la care a ajuns azi.

Potrivit site-ului Ministerului Educatiei, Universitatea Oradea a raportat, in 2003, un numar dublu de studenti subventionati de la bugetul de stat fata de numarul real pe care il are.

Potrivit rapoartelor Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Superior referitoare la situatia alocatiilor bugetare destinate finantarii de baza pentru anul 2003, Universitatea Oradea a raportat 21.455 de studenti „subventionati". In realitate, numarul acestora a fost cu mult sub 10.000. Restul, dupa cum se poate deduce, sunt platitori de taxe.

Pornind de la cifrele pentru admiterea din anul universitar 2003/2004, cand Universitatea Oradea a avut 1.943 de locuri bugetate, incluse fiind si locurile de la masterat si doctorat, inmultind cu numarul de facultati si cu numarul de ani de studiu, a rezultat ca numarul real de studenti „bugetari" a fost de 7.427.

Potrivit procentajelor stabilite de minister, numarul studentilor bursieri, 21.455, nu se apropia nici macar de jumatatea cifrei raportate de Universitatea Oradea in 2003.

Pe seama unor asemenea raportari fictive, Universitatea Oradea a primit si alte alocatii financiare, avand un buget aproape egal cu universitatile de prestigiu din Iasi, Cluj sau Bucuresti.

La 1 ianuarie 2003, Universitatea Oradea raporta ca are 20.599 studenti suventionati, dar Curtea de Conturi a gasit numai 7.783. La 1 octombrie 2003, institutia oradeana se lauda cu 20.820 studenti, dar inspectorii Curtii de Conturi au gasit doar 7.705.

Numarul studentilor a caror scolarizare urma sa fie platita din banul public, de la bugetul statului, a fost triplat in acte. Adica, falsificat in modul cel mai grosolan.

Ministerul Educatiei si Cercetarii a incheiat un contract institutional cu Universitatea oradeana, alocandu-i, pentru 2003, suma de 253 miliarde lei, renegociata ulterior la 332 miliarde.

Rapoartele Curtii de Conturi indica faptul ca, numai in 2003, conducerea Universitatii a acordat ilegal salarii de peste 7 miliarde de lei unor cadre didactice trecute de varsta pensionarii.

S-au dat salarii mai mari chiar decat nivelul maxim legal unor apropiati ai fostului rector, ca de pilda fostul viceprimar al Oradiei, Gheorghe Tautu, fostul director al PECO si cuscru al rectorului, Octavian Abrudan, directorului din Prefectura Bihor, Horea Jarca, coleg de partid la acea vreme cu Teodor Maghiar.

Reteaua

Desi Curtea de Conturi a cerut Ministerului Educatiei o verificare amanuntita, solicitarea a ramas fara raspuns pana in ziua de astazi. Desi era vorba de o fapta penala clara si dovedita, afacerea a fost „inmormantata" gratie relatiilor politice ale clanului Maghiar.

Dosarul ce se anunta „fierbinte" - dupa ce, in septembrie 2004, procurorii Curtii de Conturi au decis ca Teodor Maghiar trebuie sa raspunda pentru modul in care a cheltuit banii publici in anul 2003 - a fost si el musamalizat.

Desi 11 angajati ai Universtitatii au fost acuzati, singurul caruia nu i s-a imputat o suma precisa este tocmai fostul rector, Teodor Maghiar, desi el a fost gasit raspunzator pentru multe ilegalitati, in calitatea pe care a avut-o de ordonator de credite.

Batranul Maghiar sustine ca el s-a zbatut din rasputeri pentru a obtine fonduri si pentru a dezvolta Universitatea. Adevarul este insa ca s-a zbatut mai mult pentru el si familia sa. Maghiar si-a construit cel putin doua vile, una in municipiu, iar cealalta intr-o zona pitoreasca din judet.

Bihorenii cunosc influenta pe care o are Teodor Maghiar. El si-a facut relatii stranse in „casta" personalitatilor publice locale, pe care a stiut nu numai sa le atraga de partea sa, oferindu-le diverse posturi in cadrul Universitatii Oradea.

Ioan Mang (PSD), Ioan Gheorghe Tara (seful Curtii de Conturi), Ritli Ladislau (UDMR - seful Directiei de Sanatate Pulbica Bihor), Szarka Arpad, directorul Oficului Judetean de Pensii Bihor, Mihai Drecin (PRM), Paul Magheru (PRM), sefii de sectii de la instantele judecatoresti locale si judetene ori de la parchetele bihorene, politisti cu functii, etc. toti au primit cate un post la „Sorbonica". La inceputul mandatului de senator, in anul 2000, Maghiar era asociat sau actionar la 12 societati comerciale.

Fiul sau, Teodor-Traian este, probabil, cel mai bogat rector din tara. El detine actiuni la cel putin 10 firme cu activitati diverse, de la servicii medicale, case de editura si transporturi internationale, pana la alimentatie publica.

El mai are in proprietate 10 hectare de teren in vecinatatea soselei de centura a Oradiei, unde metrul patrat se vinde cu 40-60 euro, precum si mai multe terenuri, apartamente si case situate in Oradea si in judetul Bihor.

Fratele sau, Adrian Maghiar, presedintele Consiliului de Administratie al Spitalului Judetean si prodecan al Facultatii de Medicina si Farmacie, are si el interese in 10 firme.

In societati ca Ovadi Prod SRL, Galenifarm SRL, Gero Capital SRL, Otto Trading SRL, Elite Business Company SRL si Pelican SRL este asociat impreuna cu rectorul Teodor Maghiar, iar pe altele, precum S.C. Edicom Press SRL, le controleaza impreuna cu mama sa, Marioara Maghiar.

Sotiile lor sunt si ele asociate la firme profitabile, ca Farmacia Vitamina, Bianca Impex, Otto Farm, Otto Turism, Cardino Invest, Mihamin SRL.

Dar clanul Maghiar canalizeaza banii Universitatii spre conturile proprii si prin alte societati, multe dintre legaturi fiind inca necunoscute. Cea mai cunoscuta este firma Bianca Impex, care administreaza restaurantul „En Vogue". Batranul Maghiar decisese ca aici sa se tina toate protocoalele Universitatii.

De asemenea, si alte institutii bugetare bihorene, ca de pilda Spitalul Judetean Oradea, Directia de Sanatate Publica Bihor, etc., contribuie si azi la bunastarea familiei rectorului.