In contextul tragediei miilor de familii din sudul tarii, care si-au vazut munca de-o viata risipita de urgia naturii si au fost nevoite sa-si scape viata fugind din fata apelor iesite din matca, inundatiile petrecute in aceasta primavara in Bihor par floare la ureche.

Insa lucrurile nu sunt tocmai asa, pentru ca zona cea mai predispusa la inundatii din judet e lasata in voia sortii de multi ani de zile.

Iar Barcaul poate lovi oricand din nou, asa cum a facut-o in primavara neagra a lui 1997, cand furia apelor a luat 12 vieti si a distrus agoniseala a mii de familii din satele raspandite de-a lungul cursului nabadaiosului rau.

Autoritatile locale spun ca sunt neputincioase si ca nu sunt bani pentru terminarea barajului de pe Barcau, a carui constructie a inceput in urma cu sase ani si care este menit sa-i protejeze pe gospodarii din zona de inundatii.

Insa bani exista, dar fondurile destinate regularizarii albiei Barcaului ajung sa fie folosite de multe ori pentru lucrari care nu sunt de stricta necesitate, fara a se tine seama de ordinea fireasca a prioritatilor, in functie de gradul de periculozitate pe care-l prezinta anumite zone din judet, unde precipitatiile abundente din fiecare primavara scot riurile din matci si produc anual pagube insemnate. O astfel de zona este cea din nordul Bihorului, pe albia raului Barcau.

Unde lucrarile de constructie ale barajului de acumulare se deruleaza cu incetinitorul. Termenul de finalizare al constructiei este peste doi ani, insa este greu de crezut ca va fi respectat. In sase ani de la inceperea lucrarilor, barajul nu e gata nici pe sfert.

Inundatii de primavara

Autoritatile locale sunt de parere ca bihorenii din bazinul hidrografic al Barcaului nu au scapat inca de spectrul inundatiilor, cu toate transformarile climaterice drastice din ultimele zile si ca inundatiile de anul acesta ar putea fi mai devastatoare decat cele de anul trecut, cand pagubele au fost de circa 1,5 miliarde de euro.

Chiar premierul Calin Popescu Tariceanu a tras, in urma cu trei saptamani, un semnal de alarma catre toate autoritatile din teritoriu: "Crisurile si Somesul vor avea cele mai mari debite din ultimii 100 de ani".

Bihorul nu a fost crutat de furia naturii, care a lovit puternic 15 dintre comunele din bazinele Crisului si Barcaului. Au fost inundate aproape 1.000 ha de teren, dintre care 510 ha in nordul judetului si alte 463 ha dispersate in alte zone.

"Cauzele inundatiilor din zona Suplacu de Barcau si Balc au fost precipitatiile masive", declara Anca Mihaciu, purtatorul de cuvant al Directiei Ape Crisuri Oradea. "S-au inundat 150 ha de tren agricol si pasune in Suplacu de Barcau si 20 ha in Balc.

In urma actiunii operative de aparare impotriva inundatiilor din aceasta zona, la care au participat reprezentanti ai directiei si ai Sucursalei Petrom Suplac, pentru preintampinarea poluarii cu produse petroliere a raului Barcau si a afluentilor acestuia, au fost luate mai multe masuri.

S-au monitorizat cursurile de apa si canale care se revarsa in Barcau, precum si calitatea apelor in aval si in amonte, de Sectia 3 a Sucursalei Petrom Suplac. S-au oprit cele patru sonde si s-au deplasat echipaje la fata locului, gata sa intervina in caz de poluare cu titei.

Din fericire, nu au fost probleme din acest punct de vedere. Problema este ca afluentii Barcaului cresc si duc la mici inundatii ale terenurilor agricole. Dar sunt ape nepermanente si nu justifica diguri", declara Mihaciu.

Barajul nimanui

Desi lucrarile la barajul de pe Barcau au inceput in 2000, constructia e in plop si plopul in aer. Lasati de izbeliste, satenii se resemneaza in fata sortii si multumesc lui Dumnezeu ca nu-si mai aduna mortii, ca altadata. Anul 1997 a fost unul macabru pentru oamenii din Suplac.

Tragicul bilant al inundatiilor de atunci au fost 12 vieti omenesti si pagube de zeci de milioane de euro. Atunci Barcaul a inundat chiar si cateva gospodarii si terenuri din zona periferica a orasului Marghita, periclitand puturile de alimentare cu apa ale urbei si isterizand de-a dreptul oamenii.

"Pe raul Barcau, in amonte de drumul judetean Oradea-Zalau, este o acumulare de 15 milioane de metri cubi de apa", spune Ioan Moisa, seful Serviciului Investitii din cadrul Directiei Ape Crisuri Oradea. "Finalizarea barajului va asigura zona in aval, pana la Marghita, in fata inundatiilor.

Si, mai mult de atat, va putea asigura alimentarea cu apa a 14 localitati. Lucrarea este executata de REPCON SA si este finantata de la bugetul de stat. Ar trebui finalizata in anul 2008", sustine Moisa.

Oficialul directiei spune ca, impreuna cu Administratia Nationala "Apele Romane", au propus Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor o finantare prin credite externe, pentru ca bugetul de stat nu face fata cererii. "Pana acum s-a construit de aproximativ 15-16% din baraj", mai spune Moisa.

"Din constructie, este vizibil doar un ecran al barajului, un perete introdus in pamant necesar pentru impiedicarea trecerii apei pe sub baraj. Lungimea lui este de 1.720 de metri, din versant in versant, cu o inaltime variabila de la zero la 11 metri. Zidul se ridica deasupra pamantului cu aproximativ doi metri.

Punerea in functiune a barajului depinde de finantari si la nivel de Administratie si Minister se fac eforturi serioase de obtinere a acestora", relateaza Moisa.

Gata in 38 de ani

Banii de la buget au venit tot cu taraita, numai cat sa se astupe gurile celor razvratiti din cauza calamitatilor.

Daca in sase ani de la inceperea proiectului nu s-a realizat decat 16% din valoarea totala, atunci in 2008, cand constructia ar trebui terminata, nu va fi gata decat 21,28 din valoarea totala, conform estimarilor cifrice.

In acelasi ritm, cu un volum de lucrari executate in procet de aproximativ 2,66% pe an, barajul ar putea functiona doar abia in anul 2038. Pana atunci, recolte pierdute, case luate de ape, probabil si morti. Iar vietile satenilor satelor raspandite pe cursul Barcaului, ramase la mila Celui de Sus.

Pentru ca nu vroiau sa stea chiar cu mainile-n san, cei de la Ape Crisuri au mai inaintat un proiect pentru amortizarea problemelor provocate de afluentii Barcaului. "In schema de amenajare pe sistemul Barcaului, Directia Ape Crisuri a promovat amenajarea vaii Borumblaca si Bistra.

Studiul de fezabilitate este aprobat si urmeaza sa fie finantat. Cu toate amenajarile din jurul barajului se va rezolva si problema zonelor Borumblaca si Bistra, care sunt un pericol punctual in aceasta zona. Lucrarea se va executa in functie de finantari", declara Ioan Moisa.

Inundati in fiecare an

"Apa se scurge regulat in zona industriala", zice Eugen Moldovan, primarul din Suplacu de Barcau. "Singura rezolvare a problemei inundatiilor din aceasta zona ar fi terminarea barajului de pe Barcau.

Nici construirea unor diguri din beton sau improvizate, din saci de nisip, nu ar fi o solutie, pentru ca nu ar putea face fata debitului mare de apa. In fiecare an, avem aceeasi problema.

Se inunda regulat intre 150 si 600 de hectare de teren, dar, pe langa acesta, exista pericolul poluarii cu titei, care ar putea ajunge luat de ape pana in Ungaria. S-au luat masuri de prevenire a inundarii sondelor. Cateva au fost inaltate de la sol, dar nu pot fi toate.

Cand platforma a fost inundata, au fost oprite patru sonde, iar pentru siguranta au mai fost oprite inca doua care erau in pericol de a fi inundate. Din fericire, nu au fost pierderi foarte mari si sondele nu au fost avariate foarte mult.

Dar nu numai zona industriala a fost afectata, ci si un drum comunal, care punea in pericol circulatia pe drumul national intre Sacuieni si Nusalau. Chiar daca apa a patruns pana la axul drumului, s-a circulat, dar cu viteza redusa.

Apele s-au retras relativ repede, atat din zona industriala, cat si de pe terenurile agricole. Din fericire Barcaul nu traverseaza intravilanul. Exista o singura casa pe malul raului, dar apa inca nu a patruns inauntru", relateaza Eugen Moldovan.

Oricare ar fi explicatiile si argumentele invocate de oficiali, un lucru este cert – barajul a carui constructie nu se mai termina ar scuti oamenii si autoritatile locale de multe batai de cap, nemaivorbind de banii dati din bugetul statului drept despagubiri.

Cum urgiile naturii nu pot fi nici prevazute si nici controlate, e de asteptat ca in cei 32 de ani, cat sunt preconizate ca vor mai dura lucrarile de constructie ale barajului, Barcaul sa-si mai faca de cap si sa rada de pe fata pamantului tot ce-i sta in cale.

Iar bihorenii din zona nu mai cred nici in miracole, si nici in mila guvernantilor care n-au nici ochi sa-i vada si nici urechi sa le asculte pasurile.

Suplacu de Barcau nu este singura localitate bihoreana calamitata de ape in aceasta primavara. Ca numar de hectare inundate din cauza urgiei Barcaului, comuna Abram a fost mult mai afectata, cu 300 ha de teren arabil si pasune afectate si un drum avariat. Din fericire, gospodariile oamenilor nu au avut de suferit anul acesta.

Dar in 2005, in perioada iulie-august, ploile torentiale au dus la avarierea a 30-35 de locuinte si distrugerea in intregime a uneia.

In urma acestor catastrofe naturale, "s-au regularizat trei vai, Cohani, Satu Barba si Margine, acolo unde inundatiile se produc anual, din cauza revarsarii raului Barcau", declara Emanuil Bocsan, primarul comunei Abram.