Breasla taximetristilor oradeni este in fierbere. Pe langa cele cateva sute de pirati care opereaza fara autorizatii, pe strazi si in statiile de taxi din urbe au inceput sa isi faca aparitia mai multe autoturisme intruse. Este vorba despre masini autorizate pentru activitatea de taximetrie in comune limitrofe ale municipiului Oradea.

Cu toate ca este ilegal sa faci taximetrie intr-o alta localitate decat cea in care ai fost autorizat, aceste taxiuri nu se sfiesc sa apara chiar sub cupolele unor societati oradene de profil. Firme care, daca este sa dam crezare celor ce practica aceasta meserie de mai multa vreme, au motive serioase sa ii adaposteasca pe noii veniti.

Dincolo de taxele de dispecerat pe care le incaseaza, multe dintre aceste masini sunt proprietatea unor persoane importante ale urbei, incepand de la functionari ai Primariei, inspectori de la Finante, politisti si chiar si politicieni, care le inchiriaza unor interpusi.

Isi apara investitia

Indignarea taximetristilor este in buna masura justificata. Dincolo de concurenta neloiala facuta de “stranieri”, cei care lucreaza pe autoturisme proprii au trecut prin furcile caudine ale birocratiei oradene, stiu cate drumuri si cate hartii au fost necesare pentru a primi o autorizatie si, mai ales, cat au platit pentru o bulina.

Chiar daca acesta este un subiect tabu, neoficial se stie ca pretul autocolantului de pe portiera taximetrelor a crescut spectaculos in ultimii ani, ajungand, nu de putine ori, sa valoreze chiar mai mult decat vehiculul pe care il “decoreaza”.

“Dupa ce timp de cativa ani am lucrat ca <> (pe masina altcuiva - n.r.), cu ajutorul parintilor, am strans ceva bani, mi-am luat o masina si m-am decis sa o autorizez pentru taxi.

Am dat 2.000 de Euro, ca atat m-a costat bulina, asta in anul 2004, si acum ma felicit ca am facut o afacere profitabila, daca ma gandesc ca pretul ei pe piata neagra este cu 50% mai mare, ajungand sa depaseasca uneori 3.000 de Euro”, declara C.M., taximetrist la o firma oradeana.

O asemenea investitie, coroborata cu costurile de intretinere ale unui autoturism, se amortizeaza intr-un timp indelungat, iar prezenta masinilor din alte localitati face ca perspectiva acestui moment sa se indeparteze si mai mult. Este de inteles deci faptul ca, in statiile de taxi, se petrec tot felul de incidente intre cei care se afla in legalitate si nou aparutii pe soselele oradene.

Cazurile in care acestia din urma sunt goniti din statii sau sunt blocati de soferii celorlalte masini si amenintati devin din ce in ce mai dese in Oradea, fapt care ar trebui sa dea de gandit autoritatilor, care au considerat acest fenomen ca fiind unul ce poate fi trecut cu vederea.

In conditiile in care, dupa cum am amintit mai sus, masinile apartin unor mahari locali, este de inteles timiditatea institutiilor abilitate sa faca ordine si sa dezamorseze acest focar de conflict. Nu putine au fost cazurile in care reprezentantii acestor institutii au fost besteliti de catre personajele cu greutate care stau in spatele acestei afaceri.

Cu taxiul printre sate

Ioan Curpas, seful Agentiei Bihor a Autoritatii Rutiere Romane (ARR), sustine ca acest fenomen, al autorizarii taximetrelor la primariile comunelor invecinate, nu este decat o gaselnita pentru a ocoli acea hotarare a Consiliul Local care stabilea la 1.100 numarul maxim de taximetre care pot circula in Oradea.

Vina este, in opinia sa, a celor doua camere ale taximetristilor care, spune Curpas, “nu isi indeplinesc functia de a regla cantitativ activitatea de taximetrie in oras”. Culmea este ca la acest numar s-a ajuns in urma consultarii cu toti operatorii taxi locali, nimeni neavand nimic de obiectat in aceasta privinta la momentul respectiv.

Seful ARR Bihor marturiseste ca, in ceea ce priveste institutia pe care o conduce, nu are de ales si acorda licente tuturor celor care vin cu recomandari din partea Camerei taximetristilor, desi este constient ca aceia care sustin ca vor practica taximetria in Sanmartin sau in Osorhei vor “popula” tot strazile municipiului resedinta de judet.

“Este absurd sa crezi ca taximetristii din comuna vor face curse de genul Osorhei-Fughiu”, declara el. In sprijinul argumentelor sale sta faptul ca nici unul dintre taximetristii “de la tara” nu are domiciliu in localitatile respective, majoritatea lor covarsitoare fiind oradeni get-beget.

Un pic mai greu pentru toti

Fenomenul “ruralizarii” taximetriei oradene nu se va opri aici.

Celor 39 de autorizatii de la Sinmartin, plus alte 40 de Osorhei, care intre timp au fost retrase din circulatie din cauza incalcarilor flagrante ale Legii 38, li se vor adauga, potrivit sefului ARR Bihor, alte 200 de asemenea autorizatii, imprastiate in comunele invecinate municipiului, care pana acum nu au cunoscut beneficiile taximetriei pe ulitele lor.

Foarte probabil ca nici de acum inainte, avand in vedere ca bulinele vor incapea tot pe mainile celor din Oradea. Daca la toate acestea mai adaugam si “piratii”, al caror numar este apreciat la circa 300 de catre autoritati, vom realiza ca va fi din ce in ce mai greu pentru cei care au ales sa stea cate 12 ore pe zi la volan ca sa castige o paine.

Si ca disperarea lor, care poate duce la gesturi reprobabile, este oarecum indreptatita.

Un raid al GAZETEI, de nici o jumatate de ora, prin statiile de taxi din centrul orasului, in prima zi a lunii iunie - care era anuntata de operatori ca fiind data limita pentru eliminarea tuturor celor care practica taximetria fara autorizatie - a relevat dimensiunile acestui fenomen.

In cateva minute aproape zece taximetre fara bulina, unul dintre ele chiar neinmatriculat, plus o masina de Sinmartin, au fost surprinse in trafic.

Taximetristii, la sapa

Surpriza, insa, vine din tabara taximetristilor. Pusi sa aleaga intre propriile interese si cele ale celor pe care le reprezinta, presedintelui Camerei taximetristilor Bihor, Octavian Ratiu, si directorului executiv al aceluiasi for, Iosif Rad, nu le-a fost greu sa decida de ce parte a baricadei se plaseaza.

Pornind de la premisa ca “tot ceea ce nu este interzis prin lege este legal”, Iosif Rad a incercat sa ne convinga ca nu este nimic necurat in aruncarea taximetristilor cu buline de comune pe piata si asa destul de aglomerata a Oradiei. De altfel, Rad contesta chiar autoritatea ARR de a-i controla si sanctiona pe cei prinsi in flagrant delict.

In ceea ce priveste soarta taximetristilor, care vor fi afectati de inflatia de concurenti nou aparuti, pozitia celui care ar trebui sa-i apere pe colegii sai este cel putin ciudata: “Sa nu le plangem de mila. Unii dintre ei ar trebui sa faca taximetrie la sapa”.

El banuieste ca in spatele acestui scandal se afla doua firme locale, Start si Fulger, care i-ar manipula pe taximetristi pentru a deturna atentia de la propriile probleme, mult mai grave.

Ceva mai nuantat in pozitii, Octavian Ratiu recunoaste ca atitudinea sa este influentata de factori subiectivi. “Daca as fi doar taximetrist, cu siguranta ca as fi intre cei revoltati de aceasta situatie, dar eu sunt si operator si, desi ar trebui sa-i apar, nu pot sa fiu alaturi de ei”, afirma el.

Mai mult, cei doi sustin ca, prin crearea Zonei Metropolitane Oradea, cresterea numarului de taximetre este iminenta si ca se fac demersuri pentru a impune o hotarare de Consiliu Local in acest sens.

Nu-s afaceri fara VIP-uri

“Taximetria oradeana este o adevarata industrie”, sustine prefectul Ilie Bolojan, care a auzit despre framantarile din acest domeniu. Constient de gravitatea fenomenului, reprezentantul Guvernului in teritoriu considera ca situatia este in acest moment scapata de sub control. “Vina cea mai mare apartine municipalitatii.

Atata vreme cat de autorizare se va ocupa un personaj care s-a dovedit ca are interese clare in taximetrie, lucrurile nu se vor putea schimba”, afirma Bolojan.

Chestionat in privinta intereselor unor personalitati publice in aceasta activitate, prefectul raspunde cu o intrebare ironica: “S-a vazut vreodata o activitate din care sa iasa usor bani multi si in spate sa nu se afle cateva personalitati ale vietii publice?”. Greu de raspuns.

Incepand din anul 2004, numarul taximetrelor care circula pe soselele oradene a fost limitat prin hotarare de Consiliu Local la 1100. La acest plafon s-a ajuns in urma rundelor de discutii purtate intre reprezentantii municipalitatii si cei ai operatorilor de taximetrie de pe piata locala. Cu toate acestea, numarul masinilor care ofera servicii de transport persoane este mult mai mare.

Cu peste 300 de autoturisme neautorizate, carora li se vor adauga si alte 200 avizate de primariile comunelor limitrofe, in conditiile in care numarul masinilor proprietate personala este in continua crestere, cei care lucreaza pe taxiuri vor trebui sa se orienteze catre alte profesii.

Serviciul Politie Rutiera (SPR) Bihor si Autoritatea Rutiera sunt doua dintre principalele institutii indrituite sa verifice legalitatea derularii serviciului de taximetrie in Oradea. Conlucrarea dintre cele doua institutii lasa, insa, mult de dorit, dupa cum sustin oficialii SPR Bihor. Motivul: modul arbitrar prin care directorul ARR Bihor intelege sa efectueze controalele pe soselele oradene.

Lucru de care s-a lamurit si GAZETA, in mai putin de o jumatate de zi de la initierea actiunii de control impreuna cu SPR Bihor si ARR Bihor. Dupa ce lucrurile fusesera puse la cale ca la carte cu politistii rutieristi, traseul si punctele de stationare a taxiurilor vizate stabilite iar ziua si intervalul orar al actiunii batute in cuie, planurile au fost date peste cap.

Pentru ca, directorul ARR Bihor a refuzat sa iasa pe teren la ora stabilita pe motiv ca, o data discutate lucrurile cu Politia Rutiera, actiunea ar fi fost “deja desconspirata”. “Astfel de controale se fac incognito, nu sa stie toata lumea”, a declarat seful ARR, Ioan Curpas, vizibil iritat de faptul ca GAZETA a contactat, intamplator dealtfel, prima oara Politia Rutiera.

Ca atare, actiunea a trebuit sa se desfasoare atunci cand a vrut Curpas si fara cei de la SPR care aveau alt program atunci. “Nu putem sa sarim in foc exact atunci cand spune Curpas, am stabilit imprena toti o zi si o ora, nu inteleg de ce a schimbat cum a vrut el programul”, a declarat comisarul Dorin Sava, seful SPR Bihor.

Care a mai completat ca, desi pana mai ieri fructuoasa, de la numirea lui Curpas conlucrarea institutiei pe care o reprezinta cu ARR Bihor este deficitara. “Face ce vrea si cum vrea”, a mai punctat Sava.