Din pacate, in Romania, viata nu e deloc roza. Mai mult, nici orasele de pe plaiurile mioritice nu ofera standardele si conditiile unei vieti “apetisante”. Potrivit unui studiu realizat de Capital, cele mai multe orase medii si mari din Romania se dovedesc a fi doar localitati fara personalitate, doar 19 dintre acestea trecand clasa cand vine vorba de a oferi un trai modern si variat.
Concret, pentru realizarea Topului, s-au luat in calcul primele 50 de orase din Romania in functie de populatie, adica de la Iasi (317.812 locuitori la 1 iulie 2004, conform datelor de la Institutul National de Statistica) la Tecuci (43.074 de locuitori, la aceeasi data) si, conform unor criterii complexe, li se dau note.
Toate criteriile iau in calcul necesitatle unei familii din clasa medie, de la un loc de munca adecvat si bine remunerat pana la existenta unor posibilitati cat mai diverse de petrecere a timpului liber si de la nevoia de a se deplasa rapid in tara si strainatate pana la dorinta de a duce o viata sanatoasa si linistita.
Rezultatul este einfiorator: doar doua orase au luat note peste 7, alte sase s-au incadrat intre 6 si 7, unsprezece au luat note de la 5 la 6. Repetente sunt 26 de orase, iar cinci orase nu au trecit de nota 4. Or, in aceste conditii, media celor 50 de orase este de 4,98. Verdict: repetent.
Bucurestiul a fost luat in calcul separat si a obtinut nota 7,60, care l-ar fi pozitionat pe prima treapta a podiumului, dar la extrem de mica distanta fata de ocupantele locurilor doi si trei.
Capitala a punctat aproape maxim la accesul la infrastructura de transport, comert, educatie si cultura, la situatia economica si la rata criminalitatii, insa a pierdut la gradul de poluare, la distanta pana la frontiera de vest, la accesul la munte si la mare si, mai ales, din cauza preturilor foarte mari din domeniul imobiliar.
Sapte din zece
In fruntea topului oraselor in care merita sa traiesti se afla Timisoara.
Economia in plina dezvoltare, accesul facil la mijloacele de transport interurbane, terestre si aeriene, institutiile culturale si universitare pe care le gazduieste, existenta a numeroase centre comerciale moderne, pozitionarea geografica, care permite ajungera la Viena in numai cateva ore, rata scazuta a criminalitatii si gradul de poluare relativ redus, confera capitalei Banatului titlul de cel mai prietenos oras din Romania.
La numai o zecime de punct distanta, dar la 900 de kilometri distanta,se afla Constanta, oras care a punctat mai ales pentru ca este principala poarta comerciala a Romaniei si, timp de trei-patru luni pe an, capitala turistica a tarii. Urmeaza apoi cinci orase din Ardeal, Sibiu, Brasov, Oradea, Arad si Cluj, orase cu traditie economica, sociala si culturala.
Pe locul opt se afla, surprinzator, Turda, iar pe noua si zece, celelalte doua din cele trei orase ale din top 10 care nu sunt din Ardeal, Ploiesti si Pitesti.
Moldova, codasa
Pentru portiunea clasamentului de la locul 11 la 20, scorul Ardeal - Vechiul Regat este 5 la 5. In aceasta zona apar orase mici, precum Lugoj, Medias sau Medgidia, orase avantajate de pozitia geografica sau de caracteristici locale (zacamintele, acces la infrastructura).
Locurile 21-39 nu furnizeaza nici un fel de surprize, fiind prezente, orase importante, ca Buzau sau Baia Mare, si orase mici ca Roman, Zalau sau Petrosani.
In coada clasamentului gasim doar orase din afara Arcului Carpatic: sase din Moldova (Onesti, Vaslui, Barlad, Tecuci, Focsani si Pascani), doua din Oltenia (Targu Jiu si Drobeta Turnu Severin) si trei din Baragan (Slobozia, Alexandria si Calarasi).
Aproape toate acestea sunt orase de campie si centre urbane noi, fara istorie, foste targuri a caror populatie a fost crescuta artificial in timpul industrializarii comuniste.
Bistrita, pe fata si pe dos
Intr-un clasament al oraselor in care merita sa locuiesti, realizat nu de mult de revista “Capital” pe baza unor criterii stricte, Bistrita s-a ales cu locul 14 din 50, surclasand orase ca Iasi, Craiova, Zalau sau Baia Mare.
GAZETA a incercat sa afle daca merita sau nu sa traiesti la Bistrita, discutand cu locuitorii urbei, patroni, pensionari, tineri si varstnici din diferite categorii socio-profesionale.
Jurnalistii de la saptamanalul “Capital” au facut un studiu asupra a 50 de localitati urbane, in care au fost luate in considerare 24 de criterii, in functie de care au fost date note.
Criteriile tin cont de necesitatea de a avea un loc de munca adecvat si bine remunerat, posibilitatile de petrecere a timpului liber, nevoia de a se deplasa rapid in tara si strainatate si de posibilitatea de a duce o viata sanatoasa si linistita.
Relevante au fost situatia economica (salariul mediu, rata somajului, gradul de poluare, investitiile straine, preturile la imobiliare, accesul la munte si mare, rata criminalitatii sau distanta pana la granita cu UE. Pensionari sau tineri, patroni, scriitori, ziaristi, programatori si chiar oameni din alte orase stabiliti la Bistrita, cu totii au avut cate ceva de spus pe aceasta tema.
Alexandru Toniuc - manager firma de consultanta: “Locul 14 este total neacoperit de realitate!”
O voce activa a firavei societati civile din Bistrita, Alexandru Toniuc ne-a declarat ca traieste la Bistrita...din obisnuinta si pentru ca este un oras in care iti poti creste copiii, sau mai degraba era, inainte de transformarea gropii de gunoi intr-o bomba ecologica. “”In primul rand este obisnuinta. Aici m-am nascut si am crescut.
Avand insa ocazia sa circul mult prin tara si strainatate, cred ca locul 14 este total neacoperit de realitate pentru ca oportunitatile oferite de Bistrita din punctul de vedere al unui locuitor din mediul urban sunt nesemnificative. Lipsesc facilitatile de petrecere a timpului liber, precum si cele sportive. Apoi, in afara de Centrul Vechi nimeni nu s-a gandit sa dezvolte alte spatii publice.
Asa ca merita sa traiesti aici doar daca ai un cerc de prieteni si nu-ti doresti prea mult de la viata. De altfel, nici perspectivele economice nu-ti permit sa faci foarte mult, iar infrastructura e mult ramasa in urma si iti reduce din mobilitate. Nu as recomanda nimanui in conditiile acestea sa vina la Bistrita. Sunt multe alte orase mai dinamice!”, spune Toniuc.
Ioana Bradea - prozator - “Un oras in care iti poti creste copiii!”
Pe langa calitatea incontestabila de scriitor, Ioana Bradea este si sufletul singurei cafenele literare din urbe, cu un impact social vizibil. Din punctul ei de vedere merita sa traiesti la Bistrita. “Pentru mine personal sunt importanti prietenii care contureaza dimensiunea in care traiesc. Asa ca merita, mai putin din punct de vedere cultural. Viata culturala lasa de dorit.
Ma straduiesc sa ignore circul politic si social transpus la scara mica si la noi in judet. O vreme m-am revoltat, mai ales cand lucram in presa. M-am izbit de multa prostie, dar acum am renuntat sa ma revolt, particip ca spectator. Bistrita este totusi un oras in care iti poti creste copiii.”
Robert Nyilas - programator - “Nexam cultura!”
Originar din Petrosani, Robert Nyilas lucreaza in domeniul calculatoarelor. Declara, mai in gluma mai in serios, ca merita sa traiesti la Bistrita doar daca esti smecher. Daca ar putea ar pleca peste hotare sau s-ar muta la Odorheiul Secuiesc. “Oricum e mai bine decat in alte zone pentru ca daca te duce cat de cat mintea poti face ceva si in Bistrita.
Sunt unele firme unde salariile sunt destul de faine. Evident, plus spaga. Deci e mai bine sa stai la mama acasa si banii pe care ii primesti sa-i cheltuiesti cu prietena sau pe bere. Minus e pe partea de distractie. Nexam cultura! Cersetori si muncitori, plus partea de capsunari.
Toti pleaca de aici pentru a castiga ceva bani si cand vin acasa isi fac o vila si dupa aia stau in cort ca nu mai au bani sa o intretina. Ma refer la omul de rand care nu prea gandeste. Avem de toate, tot ce ne trebuie. In afara de o cladire care sa gaduiasca o piscina. Cat de sarac e orasul Petrosani si pana si acolo te mai poti balaci pentru 50.000 lei pe zi.
Ar trebui sa fie un centru universitar. Ar aduce mai multe venituri. Dar nu stiu ce universitate ar fi buna aici. Ma gandesc la Facultatea de crestere a capsunilor, specializarea “strange cu ambele maini”. Cu masinile stam bine. BMW, BMW si iar BMW. Benzina e, mancare la fel, bere garla. E bine in Bistrita”, conchide interlocutorul.
Claudia Andron - patron firma advertising, ex-viitoare ziarista - “Cred ca stateam mai bine inainte de ’89. Eram renumiti datorita celor care conduceau pe atunci judetul!”
Din presa in afaceri, Claudia Andron spune mai mereu ce are pe suflet. “Da, merita pentru ca nu-mi place agitatia si praful marilor orase, ori al nostru e mult mai mic si are linistea lui. In domeniul in care profesez eu sunt putini si nu am problema gasirii unui loc de munca. Cu afacerea-i la fel. Intr-un oras mare, ar fi altceva, mi-ar fi mult mai greu.
In ce priveste fumul de la groapa de gunoi... are farmecul lui: nu ma lasa sa uit ca traiesc in Bistrita. Conducerea judetului? De ce as fi multumita de ei? Politicieni slabi care-si vad de interesul lor si nu fac nimic pentru judet. Asa au fost dintotdeauna. Din punctul asta de vedere cred ca stateam mai bine inainte de ’89. Eram renumiti datorita celor care conduceau judetul.
Se spunea de noi ca avem un oras dragut, avem papa. Si aveam papa. Venea Clujul sa se aprovizioneze de la noi. Eram boieri. Drumurile sunt tot alea de dinainte de ‘89, doar ca anii au trecut peste ele si arata din ce in ce mai jalnic. La un moment dat am crezut ca cu un ungur prefect ne va fi mai bine, ca se zice de ei ca sunt gospodari. Si dupa doi ani nu vad nimic.
Toate drumurile sparte, scoli fara caldura...Oricum, iubesc orasul asta si nu m-as duce de aici!”
Rafila Berari - pensionara - “Nu merita, maica, sa traiesti nicaieri!
Criteriile care au stat la baza intocmiri topului au fost: accesul la infrastructura de transport (aeroport, autostrada, drum european reabilitat, cale ferata principala), accesul la comert modern (hipermarket, cash&carry, mall), accesul la educatie, la cultura (teatru, opera si filarmonica, cinematograf), situatia economica (salariul mediu, rata somajului, investitiile straine per capita), preturile din imobiliare, gradul de poluare (al aerului, apei si solului), accesul la munte si mare, accesul la manifestari sportive, existenta unei gradini zoologice, rata criminalitatii, dar si distanta pana la granita cu UE. Fiecare a primit in media finala o pondere intre 5% si 15%.
In primele zece clasate, doar un oras are mai putin de 100.000 de locuitori, apoi, in urmatoarea grupa de zece sunt patru orase de sub 100.000 de locuitori, iar pe locurile 21-40 se afla 14 orase de dimensiuni medii. In coada clasamentului opt din ultimele 10 orase au mai putin de 100.000 de locuitori.
Astfel, devine evident faptul ca, pe masura ce populatia scade, se reduc si “calitatile” unei localitati.
Ardealul in top
Pe baza Topului prezentat de cei de la Capital, se poate trage concluzia ca orasele din Transilvania si Banat ofera conditii de trai mult mai bune decat cele din Moldova sau Muntenia. De asemenea, exista discrepante evidente intre vestul si centrul tarii, de o parte, si sudul si estul, pe de alta parte.
Mai mult, ies in evidenta si diferentele locale, dintre zonele de deal si de munte si cele de campie ale Olteniei, Munteniei si Moldovei.
Top Orase
1. Timisoara 7,25
2. Constanta 7,10
3. Sibiu 6,65
4. Brasov 6,58
5. Oradea 6,50
6-7. Arad 6,25
Cluj 6,25
8. Turda 6,05
9. Ploiesti 6,03
10. Pitesti 5,95
11. Lugoj 5,87
12. Targu Mures 5,80
13. Satu Mare 5,59
14. Bistrita 5,43
15. Galati 5,28
16. Iasi 5,25
17. Craiova 5,10
18. Medias 5,08
19. Bacau 5,00
20. Medgidia 4,95
21. Zalau 4,92
22. Rm. Valcea 4,88
23. Alba Iulia 4,87
24. Resita 4,85
25. Giurgiu 4,83
26. Slatina 4,80
27. Targoviste 4,78
28. Braila 4,77
29. Baia Mare 4,75
30-31. Botosani 4,60
30-31. Sf. Gheorghe 4,60
32. Tulcea 4,57
33-34. Hunedoara 4,48
Roman 4,48
35. Buzau 4,47
36-38. Deva 4,45
P. Neamt 4,45
Suceava 4,45
39. Petrosani 4,42
40. Alexandria 4,35
41. Pascani 4,22
42. Dr. Tr. Severin 4,12
43-44. Calarasi 4,10
Tecuci 4,10
45. Targu Jiu 4,05
46. Focsani 3,90
47. Slobozia 3,80
48. Onesti 3,75
49. Vaslui 3,25
50. Barlad 3,15
Potrivit unui studiu international, Zurich este pe primul loc in ceea ce priveste calitatea vietii in marile orase, el fiind urmat la mica distanta de Geneva si apoi de Vancouver (Canada), Viena si Auckland (Noua Zeelanda).
Un alt top, dar referitor la statele lumii plaseaza Irlanda pe locul 1, cu un scor de 8,333, urmata de Elvetia, cu 8,068, Norvegia, cu 8,051, Luxemburg, cu 8,015, Suedia, cu 7,937, si, foarte aproape, Australia, cu 7,935. Italia se afla pe locul 8, Spania, pe 10, Statele Unite, pe 13, Franta, pe 25, Germania, pe 26, iar Marea Britanie, pe locul 29.
Media Uniunii Europene este 7,504, cu unsprezece sutimi sub scorul inregistrat de SUA. Romania se afla in clasament pe locul 58, cu scorul de 6,105, o pozitie in spatele Bulgariei (6,162).
Inaintea tarii noastre se mai afla, printre altele, Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Croatia, Turcia, dar si o serie de tari din Asia de Sud-Est si America de Sud, iar dupa noi vin tarile baltice, Serbia, Albania, Ucraina, Moldova sau Rusia, plus state africane sau din Asia Centrala.
