Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat sambata, in cadrul Consiliului Reprezentantilor Unionali (CRU) de la Targu Mures, ca actualul Guvern nu ar fi trebuit sa isi inceapa guvernarea cu subiectul gratierii si ca Executivul a abordat aceasta problema intr-o "maniera eronata". Kelemen Hunor considera si ca este gresita pozitia Guvernului de a modifica prin ordonante Codul penal si Codul de procedura penala, adaugand ca, ori de cate ori s-au facut modificari "ocolindu-se" Parlamentul, "intotdeauna s-au nascut probleme", potrivit Agerpres.
"Sunt convins ca Guvernul actual s-a apucat de aceasta problema intr-o maniera eronata. Nu trebuia sa inceapa guvernarea cu acest subiect. (...) Va pot spune cu sufletul linistit ca aceasta cale este una gresita, este una proasta, gratierea, si stiu ca nu va fi simpatic ceea ce spun, dar nu este vorba despre popor si condamnati, ci este vorba despre stat, statul acorda gratiere, nu se poate organiza referendum vizavi de politica fiscala, de gratiere, de amnistie, de buget si de relatii internationale, pentru ca acestea nu sunt relatiile care se pot hotari prin referendum. Daca ii intrebati pe oameni, oamenii vor cere pedeapsa capitala. Ultima data, in 1990, cand era ministru Valeriu Stoica, atunci s-a acordat o amnistie colectiva. Daca statul la un moment dat, daca Parlamentul adopta o lege a gratierii, atunci eu cred ca procedeaza gresit sau daca presedintele acorda individual atunci se poate, dar o astfel de situatie nu se poate face prin ordonante si asumarea raspunderii si, indiferent cat de ciudat va suna, Parlamentul trebuie sa adopte o lege in acest sens", a spus Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale, citate de Agerpres.
Liderul UDMR a sustinut ca nimeni nu mai poate discuta rezonabil pe subiectul gratierii, dar in Parlament se poate realiza o dezbatere rationala si ca foarte multi confunda, voit sau nu, gratierea cu amnistia: "Legat de gratiere si de amnistie, trebuie sa se organizeze o dezbatere parlamentara dar subiectul a fost gresit abordat si situatia se poate solutiona printr-o dezbatere justa si onesta in perioada urmatoare, nu neaparat inainte de dezbaterea legata de buget, nu neaparat inainte de alte subiecte pe care eu le consider mai importante. Foarte multi confunda gratierea cu amnistia, unii voit, altii din necunostinta, exista diferente enorme intre cele doua notiuni, intre cele doua institutii, motiv pentru care eu cred ca este bine sa se clarifice aceste notiuni si, in masura in care depinde si de noi, sa nu permitem aceasta confuzie."
"In primul rand, este vorba despre chestiunile legate de Codul penal si de Codul de procedura penala, daca vrem poate sa fie o chestiune foarte simpla, putem si sa complicam foarte tare, daca cineva doreste sa faca acest lucru. As vrea sa fac o incursiune in timp. Atunci cand aceste Coduri au fost adoptate cu asumarea raspunderii si cu ordonanta de urgenta de catre un Guvern, intotdeauna a dat nastere la probleme. (...) Este gresita acea pozitie a Guvernului actual sa modifice Codurile prin ordonanta pentru ca, ori de cate ori s-au facut modificari ocolind Parlamentul, intotdeauna s-au nascut probleme. Propunem ca ambele Coduri sa fie modificate in conformitate cu deciziile Curtii Constitutionale, in Parlament. Exista baze care ne permit sa luam fiecare chestiune problematica, fiecare decizie a Curtii Constitutionale, toate chestiunile pe care ni le cere si UE ca facand parte din armonizarea drepturilor, doua saptamani, doua luni daca este nevoie, trebuie sa dezbatem, sa ne comportam ca un Parlament si sa finalizam aceasta chestiune. Nu prin ordonante si nu prin asumarea raspunderii", a declarat Kelemen Hunor.
El a adaugat ca este nevoie de cat mai putine ordonante de urgenta, iar in "chestiuni grele" cum sunt cele legate de cele doua Coduri, nu exista nicio alta cale decat dezbaterea parlamentara. Potrivit lui Kelemen, "la sfarsitul dezbaterii parlamentare, cu siguranta vor fi mai putine erori decat prin ordonanta".
Liderul UDMR a aratat ca 40 de prevederi ale celor doua Coduri au fost declarate neconstitutionale, iar din acest motiv Parlamentul a fost obligat sa le modifice, insa Legislativul nu s-a atins de ele: "Daca Parlamentul ar fi fost preocupat de aceasta chestiune in mandatul anterior, sa coreleze si sa corecteze aceste articole eronate... Parlamentul nu a facut acest lucru pret de cativa ani pentru ca nu s-a atins de Coduri si, ori de cate ori cineva a incercat sa lanseze o propunere de modificare, sa armonizeze cu decizia Curtii, toata lumea a sarit si a intrebat de ce este nevoie de rectificare, motiv pentru care politicienii au renuntat la acest subiect. (...) In 2016, Guvernul Ciolos prin ordonanta de urgenta, fara dezbatere publica si de pe o zi pe alta, vrand sa se armonizeze cu hotararea Curtii, a modificat cele doua Coduri. Atunci nimeni nu a fost deranjat de acest lucru si a fost vorba despre ordonantele de urgenta care in loc sa imbunatateasca au stricat. Au fost acele modificari care ridica Parchetul deasupra magistratilor. Atunci a fost OK, atunci nu a durut pe nimeni, nici pe activitati in domeniul drepturilor omului, nici pe cei care se ingrijoreaza de statul de drept. Senatul in campania electorala a adoptat tacit si, de ce nu, pentru ca a existat aceasta posibilitate", a mai afirmat Kelemen Hunor.
2
20
