Politica romanesca trebuie sa se sprijine in primul rand pe institutia parlamentara. Asta sustin membrii institutului clujean de politologie CESPRI, care au redactat un proiect de revizuire a Constitutiei. Acestia sustin ca, in acest moment, nici electoratul si nici clasa politica nu este pregatita sa adopte un sistem prezidential.
Membrii institutului clujean CESPRI au plecat de la ideea ca modificarea Constitutiei trebuie sa tina seama de gradul de cultura politica al Romaniei care nu permite in acest moment decat un sistem centrat pe institutia parlamentului.
"Trebuie sa fim constienti ca mai multe zeci de ani am trait intr-un sistem prezidential tare. Trebuie sa evitam riscurile de a ne intoarce la o asemnea structura . Sistemul prezidential a reusit sa nu deraieze doar in putine tari, cum ar fi SUA sau Franta, in celelalte a condus la o subrezire a democratiei", spune Sergiu Miscoiu, unul dintre initiatorii proiectului.
Senatul si structurile locale
In cadrul proiectului de Constitutie propus de CESPRI, Camera Deputaţilor va avea rol de primă cameră sesizată, si in acelasi timp de cameră decidentă privind proiectele de legi sau propunerile legislative. Senatul va avea drept sa intarzie adoptarea anumitor legi si sa propuna modificarea acestora, avand asadar rolul unei camere filtru. Se schimba de asemenea si modalitatea de alegere a membrilor legislativului.
Daca deputati sunt desemnati tot la nivel national, componenta Camerei Senatului ar urma sa fie decisa de catre un Colegiu Judetean compus din totalitatea aleşilor locali.
Initiatorii proiectului afirma ca acesta masura ar conferi rezentativitate comunitatilor locale. Proiectul de descentralizare se completeaza cu infintarea consiliilor regionale cu rol in gestionarea fondurilor cominitare si a lucrarilor de utilitate publica.
"Romania va beneficia inca cel putin 20 de ani de fondurile structurale.Expererienta ne-a demonstrat ca autoritatile locale nu reusesc sa absoarba acesti bani. Trebuie, deci, regandite structurile regionale", a declarat Sergiu Miscoiu, director executiv CESPRI.
Regimul ordonantelor de urgenta
Constitutia actuala stabileste ca ordonantele de urgenta trebuie dezbătute, adoptate sau respinse, în termen de 30 de zile de la depunere, de camera sesizată, altfel se consideră adoptate şi trimise celeilalte camere. Acesta prevedere diminueaza practic functia de unica autoritate legiutoare a tarii acordata Parlamentului.
Un studiu efectuat de CESPRI demonstreaza ca in perioada 2004-2006 au fost emise 696 de ordonanţe, numărul legilor adoptate de Parlament fiind de 1534.
O asemnea situatie implica faptul ca agenda legislativului este blocata de Guvern. Potrivit proiectului de modificare a legii fundamentale, daca in 60 de zile, ordonanta de urgenta nu este adoptata, acesta este considerata nula.
"Noi am conceput un mecanism pentru reglementarea unor situatii extraordinare. Astfel Guvernul poate cere Parlamentul adoptarea unor proiecte de legi, insa acestea nu se pot referi la domeniul bugetar, la legislaţia electorale, sau la cea privind organizarea administraţiei publice locale. În asemnea circumstante, adoptarea legii se face în termen de cel mult 15 zile, iar promulgarea de către preşedinte, in cel mult 5 zile", spune Ovidiu Vaida, presedinte CESPRI.
Presedintele si primul-ministru
In proiectul CESPRI, presedintele pierde prerogativa de a-l desemna pe primul ministru, acesta avand doar un rol procedural. Fiecare partid din Camera Deputatilor propune cate un candidat pentru aceasta functie. Premier este ales candidatul care a obtinut votul majoritatii absolute a deputatilor.
Dupa ce este numit de presedinte, primul-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere asupra programului si a intregii liste a guvernului. Pe langa rolul in formarea Guvernului, presedintele pierde si dreptul de a participa la sedintele Executivului, in afara cazurilor in care primeste o invitatie in aces sens.
De asemnea seful statului nu va mai detine conducerea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, deorece acesta institutie nu mai exista, atributiile CSAT urmand sa fie preluate de Guvern.
Rodul unei cooperari academice, propunerea CESPRI de modificare a Constitutiei s-a derulat in cadrul priectului "Experienta franceza in Europa. Ce lectii invata Romania?", finantat de Ambasada Frantei. Pe parcursul redactarii, proiectul a beneficiat de sugestiile politologilor francezi si ale expertilor de la Freedom House. Textul propunerii va fi publicat intr-o versiune trilingva (romana, engleza si franceza) in primavara lui 2008.
4
7
