Asa, la cald, nu mi-e clar din ce tocmai a spus Emil Boc care sint exact detaliile din intelegerea cu FMI. Guvernul a dorit sa introduca pe masa negocierilor cu FMI niste masuri populare: cresterea salariului minim si scaderea cotei unice. Aceste doua masuri ar fi trebuit sa fie un fel de tandem care sa ajute si economia si statul, doar ca intr-un mod atit de neortodox incit cei de la FMI s-au blocat si li s-au ars circuitele.
Argumentul guvernului (expus cel mai bine de deputatul Varujan Pambuccian, in continuare executivul comunica extrem de prost) este urmatorul: in Romana evaziunea fiscala era foarte mare si nu o putem scadea pe termen scurt, firmele din Romania prefera de multe ori sa plateasca oamenii cu salariul minim pe cartea de munca si sa dea restul salariului la negru. Atunci, daca vom creste salariul minim se va intimpla asa: cei corecti care platesc tot salariul pe cartea de munca nu vor simti diferenta, iar evazionistii care platesc doar salariul minim pe cartea de munca vor fi obligati sa creasca suma platita oficial. Deci, statul ia mai multi bani din acest exercitiu aparent pur contabil.
In schimb, cei corecti vor fi avantajati prin scaderea cotei unice, iar pentru ei costurile fortei de munca vor scadea de fapt.
