Antenționarea vicepreședintelui Comisiei Europene, Franzt Timmermans, că trebuie să ne așteptăm în această iarnă la "conflicte sociale datorate creșterii prețurilor la energie" trebuie să ne pună pe gânduri. Dar decidenții noștrii ne liniștesc declarând că „vom fi independeți energetic”. Nu este prima dată când auzim acest discurs. După ascensiunea prețurilor la energie din Romania de acum un an, fostul premier a făcut același tip de declarații iar la momentul respectiv am amendat narațiunea. Situația regională s-a schimbat și realitatea industriei energetice românești s-a înrăutățit în anul scurs.
Este evident că nu se poate ca o țară membră a Uniunii Europene să devină „independentă" din punct de vedere energetic, cu toate că România este norocoasă deoarece are rezerve energetice: puțin petrol, puțin mai mult gaz, și mai mult cărbune. Dar România se află în mijocul „cleștelui energetic rusesc”, ceea ce face ca toate țările din jur să fie astăzi într-o sărăcie energetică exarcebată.
Combustibili pentru transport
Benzina și motorina se obțin în mare parte din petrolul importat care este aproximativ 70%, restul provenind din capacitățile de extracție deținute de OMV. Importurile mari sunt realizate de deținătorii de rafinării: Rompetrol – KazMunaigaz, Petrom – OMV și LukOil. Distribuția aparține: Petrom – OMV, Rompetrol – KazMunaigaz, LukOil, Gazprom, MOL și SOCAR. Toate aceste societăți aparțin altor state care nu întotdeauna ne sunt prietene.
Nu suntem și nu putem fi independenți!
Gaz natural
După cum știm: importul de gaz rusesc a crescut în ultimii trei ani de la 5% la aproape 30% și asta din cauza noastră deoarece legislația a gonit investitorii din extracție și Agentia Naționala a Resurselor Minerale (ANRM) a blocat acordarea de licențe de explorare și exploatare.
Dacă cineva se bazează pe faptul că resursele din Marea Neagră ne vor aduce independența se înșeală. Atat timp cât noi producem puțin peste 9 miliarde de metrii cubi pe an (mmc / an) și consumam peste 11,3, iar în anii cu perioade mai mari cu temperaturi scăzute având peste 12, rezerva de joasă adâncime a Black Sea Oil and Gaz nu va depăși 1 mmc /an.
Referitor la rezervele de mare adâncime, acestea pentru a putea fi accesate au nevoie de cel putin 4 ani pentru a se construi infrastructura de conducte, de tehnologie și instalații pe care cele două companii (OMV și Romgaz) trebuie să le închirieze și aproximativ 5 miliade de dolari pentru a putea fi investiți. Dar decizia de investiție nu a fost luată. Adăugând și faptul că zona Neptune Deep este în proximitatea conflictului ruso – ucrainian, decizia se va lua greu și posibil că suma de banii necesară va fi mai mare.
Interconectivitatea cu țările vecine nu conferă independență ci interdependență, daca nu dependență. Cu cine suntem conectati ? Cu Ungaria și Bulgaria, care nu are rezerve și care erau până acum cateva luni dependente 100% de gazul rusesc. Mai avem si cu Ucraina, dar acestea încă nu intră în discuție.
Decidenții erau cât pe aci să se laude cu finalizarea interconectorului dintre Grecia și Bulgaria. Capacitatea noii conducte este de 3 miliarde mc / an. Necesarul Bulgariei este de 3,4 miliarde mc / an. Este posibil ca nici o moleculă de gaz ce provine din Azerbaijan sau de la terminalul Alexandropoulis (din care s-a retras anul trecut Romgazul) să nu ajungă în România.Citeste intregul articol pe Contributors.ro
