Credeați că elaborarea unei strategii coerente și predictibilitatea legislativă sunt prioritățile tuturor actorilor din energie, așa cum îi auziți prin conferințe? Ei bine, nu. În loc de asta, de trei luni se duce o luptă pe viață și pe moarte pentru un singur lucru: dacă modificăm sau nuLegea energiei prin ordonanță de urgență, la nici trei luni de la publicare, deoarece sunt două articole acolo cam incomode. Absolut toți cei care au vreo legătură cu sectorul energiei se află într-una sau alta dintre tabere.FMI,Comisia Europeană,OPCOM și unele grupuri dinMinisterul Economiei, dinPetrom și dinANRE zic să nu se modifice. Regenerabilele, plus Remus Cernea,Bursa Română de Mărfuri, băncile care vor să finanțeze investiții și alte grupuri dinPetrom, din producătorii de energie de stat sau dinANRE, unii mai vocali, alții în surdină, zic ba da, să se modifice, că altminteri faliment scrie pe noi. Toată tevatura e în jurul unui singur lucru – în lege scrie că toți participanții la piață trebuie să vândă competitiv, nediscriminatoriu și centralizat (peOPCOM), adică prin licitație, nu cu cine vor ei. Mai exact, este vorba de articolul prin care, de acum încolo, se interzic contractele cu băieții deștepți pentru companiile de stat.
Argumente pentru modificarea legii
Cei care vor modificarea (mai ales investitorii în regenerabile) spun așa: E adevărat că pentru companiile de stat, caHidroelectrica, trebuie să existe o obligație să vândă prin licitație, ca să nu mai fie problema cu vânzarea către niște amici la prețuri mult sub piață. Dar noi suntem privați. De ce să nu încheiem contracte cu cine vrem noi? Pe urmă, băncile nu ne împrumută decât dacă garantăm cu ceva, n-avem cu ce garanta decât cu un contract de vânzare de energie (PPA – Power Purchase Agreement), încheiat acum pentru când va fi centrala gata. Dar nu putem vinde astfel de contracte peOPCOM, pentru că n-avem încă centrala; șiANRE licențiază numai producători care au centrale funcționale să tranzacționeze peOPCOM. Bașca e greu să faci contracte de import-export de energie, că partenerii din străinătate nu pot tranzacționa prinOPCOM. Apoi, de ce numaiOPCOM, hai să vindem energie și prin altă bursă, de pildăBRM. Așa că hai să modificăm legea prin ordonanță de urgență, să scoatem nenorocitul de articol de acolo, ne trebuie o ordonanță mică-mică, de două-trei articole, nici nu-i mult.
Piaţă liberă cu implicarea statului
Argumentele de mai sus sunt ușor demontabile. În primul rând, intenția inițială era, într-adevăr, să existe o lege separată deLegea energiei, prin care toate companiile de stat să fie obligate să și vândă competitiv, tot așa cum sunt obligate să cumpere la licitație prinLegea achizițiilor publice. Dar n-a vrut nimeni asta – nici „privații“ care țipă acum n-au vrut să susțină așa ceva la momentul potrivit, au lăsatFMI și pe alții să se ocupe, că într-adevăr se discuta altfel dacă am fi avut o asemenea lege care să se refere nu doar laHidroelectrica, ci și laCFR Marfă sauOltchim. Cum nu s-a putut, s-a rezolvat prinLegea energiei, care însă nu poate să discrimineze între companii de stat și private, care concurează în piața de energie.
Apoi, poate e cazul să nuanțăm puțin chestiunea cu „privații care au voie să încheie contracte cu cine vor ei“. Poți veni cu argumente de piață liberă când ai realmente o piață în care jucătorii concurează, nu când toți sunt de stat sau susținuți de stat. E cel puțin distractiv să auzi argumente de piață liberă de la firme ale căror încasări sunt între 2/3 și 6/7 ajutor de stat, pentru că asta sunt certificatele verzi aprobate ca atare deComisia Europeană. Vrei ajutor de stat? Păi atunci te supui acelorași reguli cărora li se supun toți cei care trăiesc din bani publici, deci, dacă statul îți zice să vinzi la licitație, nu vii cu citate din Adam Smith despre libertatea de a face contracte cu cine vrei, când primești subvenție. Sigur, acum replica va fi, „certificatele verzi nu-s bani de la buget, ci o sumă colectată direct de la consumatorii de energie“. Exact, e un impozit pe consum cu utilizare dedicată, unearmarked tax, singura diferență e că banii nu circulă și printr-un cont de trezorerie.
Apoi, se zice că banca nu dă bani decât cu garanțiePPA, mă întreb de ce. Legea spune că tot ce produce o centrală de energie regenerabilă e preluat integral în rețea; păi ai avea nevoie de unPPA drept garanție doar dacă riști să nu-ți vinzi marfa, nu când ai vânzări garantate până-n 2020. Bașca, faptul că împrumutul nu se dă atât pe prețul energiei, ci tocmai pe valoarea ajutorului de stat, iar băncile sunt mai îngrijorate că excesul de certificate verzi va duce la prețuri mici sau la tăierea numărului de certificate, că nu se pune problema ca energia să se ieftinească sau să prisosească în Europa de Sud-Est în anii următori.
E complet fals că peOPCOM nu se poate face import-export de energie, se face de ani buni. Dar e o problemă cu regularizarea TVA, care s-ar rezolva dacă i-ar păsa cuiva de la Finanțe, nu legea îi împiedică. E și mai fals căBRM ar fi o alternativă bună laOPCOM. Pur și simplu,BRM n-are platformă de tranzacții de energie. Participanții la piață nu plătesc pentru folosireaOPCOM, deci e neclar de ce vreaBRM să concureze o platformă gratis; tendința în toată Europa e spre burse regionale, nu spre multe burse naționale; iar marii producători – majoritatea de stat – se vor duce pe bursa netransparentă, nu pe cea eficientă economic, că în asta ar consta „concurența între platforme“, hai să mergem unde se pot face contracte ca și până acum. Cert e căOPCOM e un instrument anticorupție cu eficacitate dovedită – și cu toții știm ce înseamnă când cineva vrea să găsească „o alternativă mai eficientă“, când e vorba de instituții anticorupție în țara asta.
