Julian Assange se refugia, pe 19 iunie 2012, in ambasada Ecuadorului la Londra, de unde, dupa un an, fondatorul WikiLeaks afirma ca se considera urmarit de "razbunarea" Statelor Unite si recunoaste "impasul" in care se afla, un impas care poate dura luni sau chiar ani, relateaza AFP, potrivit Mediafax.
"Cer doar sa fiu tratat ca o persoana normala, decat sa vad consideratii politice care sa compromita deciziile judiciare", a precizat australianul in varsta de 41 de ani intr-un interviu acordat pentru cinci agentii de presa, inlcusiv AFP.
Activistul cibernetic a fost arestat pe 7 decembrie 2010, la Londra, in virtutea unui mandat de arest emis de Suedia, tara unde este acuzat pentru comiterea unor agresiuni sexuale, acuzatii pe care le-a respins. El a petrecut zece zile in inchisoare si 590 de zile sub arest la domiciliu, dupa care a obtinut azil politic din partea Ecuadorului. In prezent, Assange traieste in continuare cu teama ca va fi transferat in Statele Unite, unde ar urma sa fie judecat pentru publicarea a sute de mii de documente diplomatice si militare pe WikiLeaks.
Explicand "impasul geopolitic" din jurul sau, refugiatul mentioneaza confuz "dorinta de razbunare" a Statelor Unite, "prabusirea statului de drept in Statele Unite" si "devotamentul sau fata de Regatul Unit (...) care nu vrea sa refuze Washingtonul".
In urma cu 365 de zile, atunci cand am intrat in mica ambasada ecuadoriana, "ma gandeam ca voi ramane aici intre sase luni si doi ani", admite Assange, palid, facand pauze lungi intre propozitii si inchizandu-si adeseori ochii pentru a accentua fiecare cuvant. "Ma gandesc intotdeauna la acelasi lucru", continua el.
Ministrul ecuadorian de Externe, Ricardo Patino, care l-a vizitat cu ocazia acestei aniversari, afirma ca protejatul sau arata "suficienta putere pentru a ramane inca cel putin cinci ani, in cazul in care nu obtine masuri de siguranta".
In cadrul unor discutii, la inceputul saptamanii, cu omologul sau William Hague - care nu s-au soldat cu "progrese substantiale", potrivit partii britanice - Patino si-a exprimat speranta ca Assange nu va "imbatrani si va muri in ambasada".
"Este o afacere care pune in joc mandria nationala a Statelor Unite, Regatului Unit, Suediei (...) Au existat cazuri similare de blocaje, implicand refugiati politici in ambasade, care au durat aproximativ 12 ani", dezvaluie Assange.
Jozsef Mindszenty, cardinal ungar, a ramas blocat timp de 15 ani in ambasada Statelor Unite la Budapesta, in perioada 1956-1971. Nici in ipoteza improbabila in care Suedia ar abandona acuzatiile, iar Marea Britanie ar garanta masuri de siguranta, Julian Assange nu va putea iesi.
"Daca trec de aceasta usa, sunt arestat. Avocatii mei americani cred ca o inculpare secreta a fost, deja, decisa" si validata de un mare juriu, apreciaza el. In schimb, un eventual recurs in fata Curtii Internationale de Justitie "ar putea dura ani de zile", considera Assange. Referindu-se la aceasta situatie, Ricardo Patino a declarat ca Julian Assange este "victima unei nedreptati", iar cazul sau constituie "o grava incalcare a drepturilor omului", insa nu se va face nimic pentru a fi evacuat din ambasada "in portbagajul unei masini (diplomatice) sau printr-un loc subteran".
"Cand Assange va iesi din ambasada Ecuadorului, o va face pe usa principala. El va iesi prin fata, spre tara noastra si spre libertate", afirma ministrul ecuadorian. Asteptand, Julian Assange calculeaza ca fiecare zi de "sedere" ii costa 11.000 de lire sterline (12.800 de euro) pe contribuabilii britanici.
El se declara multumit de faptul ca "organizatia a trecut de la defensiva la atac" si s-a felicitat ca alti "eroi" l-au urmat, precum Edward Snowden, care a facut dezvaluiri cu privire la amploarea programelor americane de supraveghere a Internetului. Viata sa este dificila, desi dispune in mica sa camera de o banda de alergat si de o lampa pentru bronzat.
