Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotarat sesizarea ministrului Justitiei cu propunerile de initiere a procedurilor de modificare si completare a legilor privind statutul judecatorilor si procurorilor, dar si a altor doua acte normative, printre propunerile inaintate fiind si aceea ca procurorul general, precum si procurorii sefi ai DNA si DIICOT sa fie numiti de presedintele Romaniei la propunerea CSM.

• Peste 70% dintre magistrati, in favoarea numirii procurorului general si a sefilor DNA si DIICOT la propunerea CSM

Propunerile care vor fi inaintate Ministerului Justitiei au fost aprobate de Plenul CSM in sedinta din 27 octombrie, informeaza Agerpres.

Conform propunerii de modificare a primului alineat al articolului 45 din Legea 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorii sefi ai DNA si DIICOT si adjunctii acestora sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea CSM, pe o perioada de patru ani, cu posibilitatea de a fi reinvestiti o singura data. Ei pot fi selectati dintre procurorii care au o vechime minima de 12 ani in functia de judecator sau procuror, au cel putin gradul de parchet de pe langa tribunal si au indeplinit efectiv cel putin cinci ani functia de procuror la un parchet de pe langa tribunal sau la un parchet ierarhic superior.

In forma actuala, alineatul prevede ca procurorul general al PICCJ, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al DNA, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al DIICOT si adjunctii acestuia "sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data".

O alta propunere de modificare se refera la faptul ca revocarea procurorilor din functiile de conducere ar urma sa fie facuta de catre presedintele Romaniei, la propunerea CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea a doua treimi din numarul total al membrilor adunarii generale corespunzatoare unitatii de parchet la care se exercita functia de conducere. In forma actuala, alineatul vizat prevede ca revocarea se face "la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau a procurorului general al PICCJ ori a procurorului sef al DNA, cu avizul CSM".

"Propunerile aprobate de Plenul CSM sunt expresia preocuparii constante pentru consolidarea independentei justitiei, cresterea calitatii actului de justitie si imbunatatirea organizarii sistemului judiciar, in contextul profundei reforme a legislatiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar, prin adoptarea celor patru noi coduri in materie civila si penala. Acestea au modificat competentele instantelor si parchetelor, au reorganizat caile de atac, au generat tipuri noi de cauze si proceduri, au determinat ample reorganizari ale sectiilor si completelor instantelor", se arata intr-un comunicat al CSM transmis vineri.

Pe langa legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, se mai propune modificarea si completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii 317/2004 privind CSM.

"Plenul CSM a constatat ca realitatile si nevoile sistemului judiciar s-au modificat partial in perioada de un deceniu de la republicarea legilor justitiei, impunandu-se o analiza si asupra necesitatii reformarii lor. Astfel, actualul sistem de evaluare a activitatii judecatorilor si procurorilor nu si-a dovedit eficienta asteptata la momentul adoptarii legii, rareori oferind semnale relevante in cazul diminuarii performantelor individuale si nereusind sa evidentieze, acolo unde exista, diferentele intre judecatori, respectiv intre procurori. In aceeasi perioada, gradul de ocupare a posturilor in sistem si media vechimii judecatorilor si procurorilor s-au schimbat, iar corpul magistratilor a ajuns, in majoritatea lui, la un moment de maturitate sub aspect profesional. Modificarile aduse in ultimii ani procedurii de promovare la instanta suprema au reprezentat inceputul unui demers de imbunatatire a selectiei magistratilor care functioneaza la jurisdictiile superioare", se arata in comunicat.

CSM apreciaza ca nu poate ignora perceptia performantelor sistemului din exteriorul acestuia, precum rezultatele sondajelor privind increderea cetatenilor in justitie, unele nemultumiri manifestate in mediul public in ceea ce priveste calitatea hotararilor judecatoresti si a actelor procurorului sau criticile aduse comportamentului unora dintre magistrati.

"Consiliul are in vedere faptul ca justitia este un serviciu public, care trebuie sa contribuie la consolidarea ordinii de drept prin aplicarea corecta a legii situatiilor concrete aflate pe rolul organelor judiciare, iar hotararile judecatoresti si actele procurorului trebuie sa permita justitiabilului sa inteleaga modul in care "s-a spus dreptul" in cauza sa. De asemenea, s-a constatat necesitatea asigurarii unui management coerent, eficient si responsabil de catre conducerile instantelor si parchetelor, prin intermediul unor instrumente specifice, corespunzatoare atributiilor conferite de lege, in scopul bunei functionari a acestor autoritati si, evident, al imbunatatirii performantelor sistemului judiciar", se mentioneaza in comunicat.

CSM precizeaza ca o analiza de fond a legilor justitiei a inceput in cadrul comisiilor constituite inca din anul 2011, propunerile de modificare si completare fiind facute tinand cont in special de sesizarile primite de la judecatori si procurori, dar si de cele mai frecvente sesizari venite din afara sistemului, precum si de problemele generate de interpretarea diferita a unor texte de lege si de dificultatile in aplicarea unitara a unora dintre acestea in practica.

"Modificarile propunerilor initiale si consultarile repetate ale sistemului denota preocuparea Consiliului pentru gasirea celor mai eficiente solutii legislative ce pot imbunatati activitatea sistemului judiciar, activitate a carei calitate depinde in principal de calitatea resursei umane care infaptuieste justitia, in toate dimensiunile ei: cunostintele profesionale, echilibrul, maturitatea, seriozitatea si dedicarea. In acest context, Plenul Consiliului a considerat prioritara modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea si numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor, rezolvarea situatiilor in care magistratii sunt in imposibilitate de a-si exercita functia, precum si eficientizarea managementului instantelor si parchetelor", se mai arata in comunicatul CSM.

Reprezentantii CSM mai precizeaza ca schimbarile propuse sunt in acord cu recomandarile de esenta cuprinse in rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare si reprezinta rezultatul propunerilor si consultarilor repetate ale sistemului pentru identificarea celor mai eficiente solutii legislative ce pot imbunatati activitatea sistemului judiciar.