DNA despre intrarea in vigoare a noilor Coduri: Exista un risc major ca eficienta investigatiilor in cauzele de coruptie sa fie semnificativ diminuata

de V.M.     HotNews.ro
Joi, 30 ianuarie 2014, 13:03 Actualitate | Esenţial

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) isi exprima, intr-un comunicat transmis joi, "deosebita ingrijorare privind intrarea in vigoare, in forma adoptata de Parlament, a prevederilor Noului Cod Penal si ale Noului Cod de Procedura Penala la data de 1 februarie 2014", apreciind ca in aceasta situatie "exista un risc major ca eficienta investigatiilor in cauzele de coruptie sa fie semnificativ diminuata".

DNA prezinta, astfel, mai multe exemple in acest sens:

1. Intrarea in vigoare a noului Cod penal in forma actuala ar inlatura raspunderea penala a unor persoane acuzate de savarsirea infractiunii de inselaciune care a produs consecinte deosebit de grave.

Faptele mentionate sunt sanctionate in prezent cu inchisoare de la 10 la 20 de ani, iar in noua reglementare vor fi pedepsite cu inchisoare de la unu la 5 ani, astfel incat termenul de prescriptie a raspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.

Avand in vedere ca multe inselaciuni comise in dauna statului, precum cele savarsite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate dupa multi ani de la savarsire, prevederea din Noul Cod penal va impiedica tragerea la raspundere a autorilor unor asemenea fapte.

Aplicarea normelor de drept penal se face in considerarea principiului legii mai favorabile, astfel incat intrarea in vigoare a textului in aceasta forma chiar pentru o singura zi va determina incetarea procesului penal in cauze avand acest obiect.

Din estimarile Directiei Nationale Anticoruptie, 12 cauze aflate pe rolul instantelor sunt in situatia de a fi inchise in cursul anului 2014, iar 23 in cursul anului 2015, ca urmare a micsorarii limitelor de pedeapsa reglementate de noul cod. Totodata, in 64 de cauze aflate in curs de urmarire penala la Directia Nationala Anticoruptie urmeaza sa se implineasca termenul de prescriptie a raspunderii penale din acelasi motiv.

Totodata, persoanele condamnate definitiv pentru infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile si de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de inchisoare.

2. Dispozitiile referitoare la efectuarea urmaririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie sa ii fie adusa la cunostinta suspectului aceasta calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigatie.

Reglementarea a fost criticata de catre practicieni intrucat poate fi interpretata in sensul ca persoana cercetata devine suspect si trebuie anuntata in momentul in care exista indicii rezonabile ca a savarsit o infractiune, ceea lipseste de eficienta metode de investigatie precum interceptarea comunicatiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.

3. Prevederile noului Cod de procedura penala lipsesc de eficienta corpul de specialisti care functioneaza in cadrul organelor de urmarire penala, in conditiile in care rapoartele de constatare intocmite de acestia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie inlocuirea lor cu un raport de expertiza.

Astfel, dupa intocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de cate ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de catre inculpat.

Noua reglementare incalca principiul constitutional potrivit caruia judecatorul sau procurorul administreaza probe numai atunci cand sunt necesare pentru aflarea adevarului, instituind obligatia de a administra proba cu expertiza ori de cate ori un inculpat solicita acest lucru.

In acest mod, se creeaza premisa tergiversarii cauzelor complexe, prin administrarea automata a unui mijloc de proba costisitor si care presupune un timp indelungat, fara a fi asigurate resurse corespunzatoare in bugetul organelor judiciare.

4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la masurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi si care sunt in curs si nu reglementeaza situatia persoanelor impotriva carora s-a dispus inceperea urmaririi penale potrivit vechilor dispozitii, ceea ce va genera dificultati de interpretare in practica.

Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este inlocuita cu institutia supravegherii tehnice, iar regimul interceptarilor efectuate pana in prezent in raport cu noua institutie nu este suficient reglementat.


Directia Nationala Anticoruptie precizeaza ca "pentru a evita producerea acestor efecte, DNA si DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au inaintat Ministerului Justitiei in cursul lunii noiembrie 2013, in vederea initierii unui act normativ care sa modifice prevederile care pot sa genereze obstacole in combaterea faptelor de coruptie". "Pana in acest moment, Directia Nationala Anticoruptie nu a primit un raspuns oficial cu privire la propunerile formulate", se precizeaza in comuncat.

"De altfel, si Raportul tehnic privind progresele Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicitatii la data de 22 ianuarie 2014, face referire atat la ingrijorarile exprimate de cele doua institutii raportat la restrictiile privind noile metode de investigare, cat si la scurtarea perioadei de prescriptie a raspunderii penale in procesele aflate in desfasurare", mai arata DNA.























1135 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    ne e suficient o zi (Joi, 30 ianuarie 2014, 13:27)

    mihail nica [utilizator]

    si am scapat !


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version