Secretarul de stat pentru afaceri strategice din Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu,considera surprinzatoare declaratia ambasadorului rus referitoare la baza de la Deveselu, "in conditiile in care baza nu a fost considerata ca fiind o amenintare pentru capabilitatile de descurajare nucleara rusesti", potrivit Agerpres.
"Nu poti spune ca un sistem care este strict defensiv, si sistemul de aparare antiracheta este strict defensiv, este indreptat impotriva cuiva. Pentru ca, din punct de vedere tehnologic, aceste componente ale sistemului, pe de o parte, nu pot fi transformate in componente cu caracter ofensiv, existand o multime de argumente tehnice care sustin acest lucru - de la viteza pe care o au interceptorii, la modul in care ei sunt construiti s.a.m.d., iar din punct de vedere juridic, in acordul pe care noi l-am incheiat cu SUA in 2011, este prevazut foarte clar ca acesti interceptori nu pot fi utilizati decat pentru legitima aparare, in conformitate cu Carta ONU. Prin urmare, nu poti spune ca un sistem defensiv iti ameninta capabilitatile de descurajare, deci de amenintare cu potentiala reactie de folosire a scutului rachetelor balistice rusesti, pentru ca asta inseamna o amenintare cu folosirea fortei, care este incompatibila cu dreptul international contemporan", a afirmat, duminica, Bogdan Aurescu, la conferinta ''Interesul national si actualitatea suveranitatii. Politica externa a Romaniei si paradigma invingatorului", organizata de Teatrul National Bucuresti.
Secretarul de Stat in MAE a precizat ca a participat de curand, la Bratislava, la o Conferinta internationala de securitate, unde a fost abordata, printre altele, problematica apararii antiracheta.
"Sigur ca una dintre temele care a fost discutata acolo pe larg s-a referit exact la modul in care Rusia poate sa fie angajata pentru a coopera cu NATO, asa cum s-a decis impreuna la Summit-ul de la Lisabona al Aliantei Nord-Atlantice in noiembrie 2010, in asa fel incat sa cream impreuna o cooperare in acest domeniu. Formula pe care Alianta Nord-Atlantica si Statele Unite o propun partenerului nostru strategic Rusia este aceea a unei cooperari cu doua sisteme de aparare antiracheta, al NATO si, respectiv, al Rusiei, care sa functioneze in cooperare. La un moment dat a existat o preocupare din partea Rusiei, exprimata public, cu privire la anumite parti ale acestui proiect de aparare antiracheta", a aratat Aurescu.
Reprezentantul MAE a explicat ca sistemul de aparare antiracheta a avut, pana in 15 martie, patru etape. Prima faza se refera la amplasarea unor nave si a unui radar de mare putere in Turcia, care sa monitorizeze eventuale tiruri cu navete ostile. Aceasta faza este deja realizata inca din decembrie 2011.
Potrivit lui Aurescu, faza a doua, si anume Deveselu, presupune operationalizarea a 24 de interceptori in Romania, faza a treia - o baza asemanatoare cu cea din Romania, care va fi amplasata in Polonia si faza a patra a fost desfiintata, pe 15 martie 2013, de Statele Unite printr-o decizie strategica.
"Opozitia pe care Rusia a manifestat-o fata de acest proiect s-a referit cu precadere la faza a patra si, eventual, si la faza a treia, a acestui sistem, nu si la faza a doua, adica de la Deveselu, din Romania. In timpul proiectului anterior antiracheta, cel pe care-l promova administratia americana, oficialii rusi chiar sugerau partii americane sa amplaseze aceste interceptoare si radare mai spre sud, de exemplu in Romania, Bulgaria sau Grecia, ceea ce s-a si intamplat", a adaugat Aurescu.
Secretarul de stat a mentionat ca faza eliminata din proiect se referea la dezvoltarea unui tip de rachete interceptoare.
"Prin urmare, desfiintarea acestei faze nu ne afecteaza pe noi in niciun fel, dar, in acelasi timp, raspunde, chiar daca nu este provocata, acestei sensibilitati exprimate de Rusia. Decizia respectiva luata de SUA nu a fost motivata de dorinta de a raspunde neaparat acestei preocupari a Rusiei, ci de dorinta de a ajusta apararea teritoriului american fata de amenintarea nord-coreeana. Cu toate acestea, faptul ca urmare a acestei decizii, aceasta faza a disparut este, in opinia noastra cel putin, de natura sa usureze si dialogul cu Rusia pentru cooperarea in materia apararii antiracheta dupa acest sistem cu doua structuri de aparare antiracheta - unul NATO si unul rusesc, care sa coopereze. Din acest punct de vedere a fost propusa si crearea a doua centre, unul care sa permita fuziunea datelor, care provin de la tot felul de senzori - radare, sateliti, si un centru care sa coordoneze operatiile comune ale celor doua state", a mai spus Aurescu.
Ambasadorul Rusiei la Bucuresti, Oleg Malghinov, a reiterat intr-un interviu publicat joi de Romania Libera teza amenintarii militare: "In actuala paradigma, de neinteles la Moscova si de neacceptat pentru Federatia Rusa, nu este pur si simplu vorba de scut, ci si de faptul ca poate reprezenta o potentiala amenintare pentru Romania. Este o provocare, pentru ca baza de la Deveselu poate deveni tinta, daca Rusia, la randul ei, considera ca este tinta scutului antiracheta. Este un punct de vedere normal al fiecarui militar".
Ambasadorul Oleg Malghinov a vorbit si despre garantiile legale cerute de Rusia de la SUA: "avem nevoie de unele garantii. Am inteles, baza de la Deveselu va fi construita, dar e nevoie de garantii ca nu tinteste arsenalul strategic al Rusiei. La nivel de discutii, am primit asemenea asigurari de la toti reprezentantii politici ai Romaniei. Totusi, trebuie data o forma legala. Partenerul major in aceste negocieri il reprezinta Statele Unite ale Americii", a spus Oleg Malginov.
Ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, a declarat joi, la Romania TV, ca afirmatia ambasadorului Moscovei la Bucuresti, care a spus ca baza militara de la Deveselu poate deveni o tinta pentru Rusia, a fost "neinspirata" si ca partea romana va avea "o discutie" cu Oleg Maghinov.
Initial, Titus Corlatean a adoptat o atitudine prudenta in momentul in care a fost intrebat de moderatori cum comenteaza aceasta afirmatie, declarand ca pozitia Rusiei fata proiectul scutului american antiracheta este "cunoscuta" si nu constituie "o surpriza". El a adaugat ca aceste declaratii au un "caracter defensiv".
Bogdan Aurescu a declarat vineri, in cadrul Conferintei Internationale de securitate GLOBSEC de la Bratislava, vorbind despre scutul antiracheta, ca a spune despre un astfel de sistem de aparare ca poate afecta "capacitatea de descurajare strategica a altui stat, iar acest aspect poate atrage fixarea, 'ca tinta' a unei retalieri, a elementelor componente ale sistemului defensiv in cauza, este echivalent cu o amenintare cu folosirea fortei, care nu poate fi acceptabila in dreptul international".
