Consiliul Superior al Magistraturii a discutat joi propunerea inaintata de ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, pentru functia de procuror general al Romaniei, Tiberiu Nitu. Tot in cursul zilei de astazi, la CSM a fost audiat si Ioan Irimie, propus de ministru sa ocupe functia de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie. In timp ce raspundea unei intrebari, Tiberiu Nitu s-a oprit din declaratie si i s-a adresat vicepresedintelui CSM, Oana Schmidt-Haineala, care este si presedintele Sectiei pentru procurori: "De ce va strambati, doamna presedinte?". Aceasta i-a replicat: "Va rog sa nu faceti aprecieri, nu ma strambam!"

Tiberiu NituFoto: AGERPRES

Potrivit legii, presedintele Romaniei numeste procurorul general si seful DNA, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Intrebat de catre vicepresedintele CSM care a fost programul sau de lucru pe durata mandatului de prim-adjunct al procurorului general, avand in vedere ca realizarea unei reforme "presupune si un sacrificiu personal", Nitu a replicat ca are capacitate la efort. Intrebat din nou care era programul, Tiberiu Nitu a declarat "aveti dumneavoastra dubii? Spuneti-mi dumneavoastra, ca nu sunteti colega mea". Declaratia a fost urmata de interventia ministrului Justitiei, Mona Pivniceru: "Este vreo problema? I se aduce o acuzatie ca nu sta dupa ora 4 la serviciu? Daca aveti o informatie certa, prezentati-o". La acest schimb de replici a intervenit si Daniel Morar, care a declarat: "domnul era intrebat cat sta la lucru. Va rog sa va linistiti, sunteti candidat aici, nu ne dati lectii. Dvs la cat plecati de la lucru? Nu e pueril sa punem astfel de intrebari". Raspunsul procurorului audiat a fost: "Cel mai tarziu".

In timpul audierilor, Tiberiu Nitu l-a acuzat pe Daniel Morar ca face diferente intre procurori, Oana Schmidt-Haineala i-a replicat lui Nitu: "Sunteti extrem de nepoliticos!", iar ministrul Mona Pivniceru a intervenit la un moment dat si a declarat: "Va rog sa va linistiti cu totii. Ma stresati pe mine, dar pe audiat!".

Declaratiile facute de Tiberiu Nitu in cadrul audierii:

  • Am avut evaluari cu calificatul "foarte bine" de la comisia din cadrul CSM si in ce priveste proiectul managerial pe care l-am prezentat in fata comisiei organizate de doamna ministru al Justitiei eu am pornit de la MCV, mecanism care este un document pe care Comisia Europeana l-a creat ca instrument de sprijin in derularea reformei in Romania, pe sistemul judiciar
  • Am considerat ca MCV este un instrument de sprijin si nu un scop in sine
  • Am considerat ca pentru a putea proiecta o strategie de viitor, e foarte important sa cunosti sistemul si cum a evoluat
  • Am prezentat in capitolul II concluzii ale rapoartelor intocmite de expertii ce, pentru a evidentia vulnerabilitatile si evolutia sistemului judiciar. Exista deficiente care desi au fost identificate sunt prezente si astazi, ma refer la resursele umane si la volumul de munca, la eficacitatea sistemului
  • Am in vedere faptul ca in raportul din iulie 2012 expertii CE au apreciat ca exista o lipsa de dinamism
  • Am considerat ca fiind vulnerabilitati si am fixat ca obiective inexistenta unor metodologii, proceduri unitare de lucru si situatia echipamentelor IT
  • Stiu ca cuvantul "vulnerabilitate" poate avea si conotatie negativa. Nu am intentionat sa dau nicio conotatie negativa, am folosit acest termen exclusiv din punct de vedere al terminologiei managementului, deci nu inteleg prin "vulnerabilitate" o situatie grava. 
  • Pornind de la cum a definit Comisia Europeana eficacitatea, si aici am incercat sa studiez si alte documente europene, de multe ori acest cuvant este sinonim cu cuvantul eficienta, apar nuante intre acesti termeni, si am incercat sa prezint si o nuanta a eficientei, si una a eficacitatii
  • Am constatat ca exista perceptii diferite in ce priveste modul de exercitare a controlului
  • In ce priveste parchetele, desi se vorbeste de o inconsecventa a jurisprudentei, mi-am propus o mai buna organizare a parchetelor
  • In ce priveste echipamentele IT, desi nu am cunostinte de programare, cred ca orice strategie de dezvoltare institutionala trebuie sa se bazeze si pe o strategie a echipamentelor IT, pentru ca si dvs. aveti in fata echipamente IT de inalta generatie
  • Suntem dependenti de aceste echipamente IT si pe noi ne ajuta sa ne desfasuram activitatea, avem obligatii care necesita un astfel de suport. Avem nevoie de servere, de scannere, de copiatoare, etc.
  • La capitolul V am facut o incercare de a evidentia importanta comunicarii in exercitarea unei functii de conducere. Am distins intre comunicarea in interiorul Ministerului Public si cea in afara Ministerului Public.
  • Cu privire la continutul proiectului, as vrea sa incerc sa va dau niste exemple. In ce priveste resursele umane si volumul de munca, Ministerul Public are acum 2.909 functii din care sunt vacante peste 400. Nu am vrut sa induc pe nimeni in eroare, sunt datele prezentate in urma activitatii pe 2011. Aceste locuri vacante se regasesc mai ales la parchetele de pe langa judecatorii. Am identificat si parchete de pe langa tribunal care au probleme de personal, iar e situatia din 2011, nu am avut de unde sa iau date la zi.
  • S-a mai imbunatatit situatia, dar trebuie gasite solutii pentru rezolvare. Comisia Europeana a identificat aceasta problema a sistemului judiciar din Romania inca din primul raport.
  • Numarul de cauze de solutionat creste constant. Nu am avut ocazia sa citesc vreun studiu care sa arate cauza. Cauzele pot fi multiple: neincrederea cetateanului, poate o oarecare resursa bugetara mica alocata asistentei judiciare. Adica oamenii sa poata avea acces la asistenta si sa li se explice ca e mai bine ca problema lor sa nu fie dedusa justitiei. Si alte state cauta solutii pentru a creste rolul grefierului, sa aiba atributii mai mari pe langa procuror. Alte state au cautat solutii care sa rezolve problema micii criminalitati
  • Nu s-a stabilit cat dureaza sa introduci date in sistem, dintr-un dosar, pentru a vedea necesarul de grefieri in zona asta
  • Vizavi de numarul mare de dosare, creste numarul de dosare solutionate, ceea ce inseamna ca colegii nostri lucreaza mai mult, dar nu am reusit sa identificam instrumentele prin care sa facem fata acestei avalanse de dosare de solutionat
  • In ce priveste numarul de trimiteri in judecata per cap de procuror, in 2010 Romania a avut 18 trimiteri in judecata. Statele catre care noi tindem au 104, 212, 122. Noi tindem sa ne integram in UE, unde cifrele sunt acestea. Noi avem 18. 
  • Nu ma declar un specialist, incerc doar sa identific niste probleme cu sprijinul Comisiei Europene prin rapoartele sale, care sunt cele mai bune analize SWAT. Am incercat sa vad cum se intampla acolo lucrurile sau ce propun dumnealor
  • Eu am considerat ca trebuie sa continuam in ce priveste cresterea numarului de dosare solutionate, dar si capacitatea procurorului si capacitatea sistemului... vin oameni tineri, odihniti, dar nu avem la nesfarsit capacitatea de innoire
  • Cred ca putem atinge rezultate pozitive, o crestere a numarului de rechizitorii, a numarului de inculpati, numai printr-o mai buna organizare
  • Ar trebui adoptat un nomenclator arhivistic. Exista o mare diferenta de cartare intre institutii. Cred ca ar trebui sa existe o uniformitate. Am vazut ca si in strategia de intarire a integritatii s-a regasit ca o organizare mai buna e benefica
  • Eu consider ca doar o reorganizare, o restructurare a parchetelor poate aduce ceva pozitiv. Cred ca se poate face ceva aici. E nevoie de initiativa legislativa pentru a se organiza altfel institutiile de parchet. Structurile specializate DNA si DIICOT au rezultatele bune pe care le au tocmai pentru ca sunt flexibile.
  • Dintre colegii nostri care au avut probleme penale, cei mai multi sunt de la aceste parchete mici din toate zonele tarii
  • Organizarea mai buna, actul de conducere omogen pot duce la rezultate pozitive. Am putea pleca de la baza, de la cunoasterea sistemului, sa facem o normare a muncii. Acest proiect managerial poate fi adaptat, modificat, in functie de alte oportunitati prin care ne putem atinge obiectivele
  • Intrebare: Impartasesc cu totul ce ati identificat in proiect ca deficiente. As incepe cu cateva dintre probleme. Ati detinut functii de conducere de aproape cel mai inalt nivel, ati vorbit de aplicarea legii micii reforme. Spuneti ca este nevoie de studii pentru a vedea impactul. Credeti, din functia de inspector, ca aceasta evaluare nu exista?
  • Tiberiu Nitu: Eu am o evaluare, este una obiectiva. Am vrut sa spun ca ar fi nevoie de o evaluare stiintifica, adica sa facem efectiv o evaluare pe criterii si pe parametri. Eu am fost in control in tara, dar trebuie sa vezi niste date statistice. 
  • Intrebare: Exista o asemenea evaluare.
  • Nitu: Unde?
  • Intrebare: Ati vorbit de cresterea eficientei activitatii si v-ati referit la solutii temporare. Apreciati masura preluarii cauzelor ca una temporara. Care sunt masurile netemporare?
  • Nitu: Totul se reduce la aceasta restructurare a unitatilor de parchet. De ce va strambati, doamna presedinte?
  • Presedintele Sectiei pentru procurori, Oana Schmidt-Haineala: Va rog sa nu faceti aprecieri, nu ma strambam!
  • Nitu: Trebuie analizata situatia in fiecare judet. Nu in toata tara sunt unitati de parchet cu sedii la sute de kilometri de capitala de judet. Putem pastra sediul mare unde un procuror sa fie prezent zilnic ca sa poata primi audiente, plangeri. Ai putea sa ai din 48 de procurori 7 pe violente, etc. Procurorii de la parchetele de pe langa tribunal pot sesiza si tribunalul, si judecatoria, si asta functioneaza.
  • Intrebare: Pentru asta trebuie o reforma radicala a sistemului.
  • Nitu: Nu vorbim de o reforma a sistemului? Asta e opinia mea, nu spun ca e cea mai buna, dar macar vin cu o solutie.
  • Intrebare: Ati spus ca va creste numarul rechizitoriilor in aceasta abordare. De ce?
  • Nitu: Ne putem concentra resursele pe acele cauze care sunt importante si se pot finaliza prin trimiteri in judecata. Toate dosarele ar fi la un nivel de judet, ar intra la procurori specializati pe domeniul respectiv, deci ar da randament mai bun din aceasta perspectiva. Este o presupunere a mea plecata de la unitatea de actiune si specializare. Toate aceste practici neunitare eu consider ca trebuie rezolvate cumva. Noi trebuie sa fim perceputi ca un singur Minister Public, sa fim predictibili.
  • Intrebare: Ati avut calitatea de prim-adjunct al prim-procurorului si ati avut in mana aplicarea acestor solutii. Credeti ca daca se vine cu un nou regulament de cartare se rezolva problemele constatate?
  • Nitu: Orice organizare mai buna duce la rezultate pozitive, inclusiv aici. Din modul de cartare sunt activitati care nu sunt evidentiate. Ar fi mai de preferat sa faca fiecare cum crede?
  • Intrebare: In raspunsurile pe care doresc sa mi le dati v-as ruga sa va concentrati pe faza operativa a procesului de management. Cum, cand si cine trebuie sa faca anumite lucruri. Cum va ganditi sa armonizati deciziile in Ministerul Public si cum va ganditi sa motivati personalul pentru atingerea obiectivelor si cum veti regla si controla sistemul pe parcurs? Puteti face o analiza succinta a fiecarui palier de activitate de la Ministerul Public si sa ne spuneti ce masuri vedeti pentru eficientizarea concreta la aceste structuri?
  • Nitu: Cu resursele pe care le avem, pe moment, parchetele sa poata prelua de la parchetele de pe langa judecatorii. Decat nimic, mai bine ceva, nu pot spune ca nu e o masura. O alta masura pentru a creste numarul dosarelor solutionate, legat de motivare, in Ministerul Public nu ai cum sa il motivezi pe om prin crestere salariala. Aici intervine comunicarea, capacitatea oricarui sef de a convinge colegii, de a-i stimula in obtinerea unor rezultate pozitive. Se pot gasi si parghii de organizare stricte, in functii de aptitudini poti ca dincolo de repartizare, in sectia de urmarire penala sa ii trimiti pe fiecare unde au aptitudini. Iarasi ajungem la o mai buna organizare. Trebuie sa fim si flexibili. Daca se intampla sa avem un gol pe un post, sa putem sa acoperim golul respectiv. Nu e usor. Si DNA, si DIICOT au functii vacante, dar ar trebui sa luam exemplu de acolo, pentru ca ei sunt foarte flexibili. In teritoriu, colegii procurori, desi sunt specializati, pot prelua usor componenta colegului. 
  • Intrebare: Politia judiciara - o analiza succinta a acestei structuri si opinia dvs., cum vedeti politia judiciara si colaborarea cu MAI pe aceasta componenta?
  • Nitu: E greu de raspuns, pentru ca acolo lucram cu alt sistem. Ei isi schimba organizarea mult mai des. Azi dispar posturile de politie, maine reapar. Vorbim de un sistem extrem de mobil, nu stiu daca e bine sau nu. In ce priveste politia judiciara, nu cred ca la ora actuala avem capacitatea ca minister sa preluam tot ce inseamna agenti de politiei din toate comunele si satele samd. Eu as propune sa existe o directie a politiei judiciare, in cadrul MAI, cu structuri teritoriale care nu sa fie in bugetul si spatiile Ministerului Public, ci ceva cam ca la DIICOT. Eu zic ca putem aborda cu pasi marunti problema. Un prim pas ar fi crearea unei structuri de politie judiciara. Rezultatele noastre nu sunt tocmai cele mai bune, pentru ca mult din activitatea noastra e pe ce face politia. Nici nu se poate face o supraveghere 100% asa cum trebuie. Sa ii ceri unui procuror sa supravegheze nu stiu cati politisti, nu ar fi mai simplu sa existe la nivel judetean un serviciu de politie judiciara si indiferent cine constata savarsirea unei infractiuni sa sesizeze organul competent?
  • Nu am spus ca este cea mai buna solutie, cred ca se poate incepe asa. Pentru ca trebuie facut ceva. CE arata ca majorarea numarului de procurori nu este o solutie. La numarul de procurori stam foarte bine, la bugetare stam foarte bine.
  • Intrebare: Statistica judiciara indica o crestere a cauzelor de mare violenta. Ce masuri concrete credeti ca ati putea gasi pentru combaterea fenomenului?
  • Nitu: Eu nu pot sa fac studii criminologice, decat sa propun. Putem cere masuri care nu vizeaza urmarirea penala propriu-zisa. Nu putem decat sa organizam mai bine activitatea parchetelor de pe langa tribunale, eventual si de pe langa curtile de apel. In acele zone unde a crescut acest numar, putem implica si parchetele de pe langa curtile de apel pentru solutionarea acestor cauze. O mai buna omogenizare a echipelor, o mai buna comunicare - acestea ar fi solutii.
  • Ministerul Public, conform Constitutiei, face parte din autoritatea judecatoreasca si acolo trebuie sa ramana, procurorul este magistrat si asa trebuie sa ramana. Nu avem de negociat nimic. 
  • Procurorul general nu poate fi specializat in toate activitatile. A fi procuror general inseamna a fi conducatorul unei echipe, si de procurori, si de specialisti. Asta e cheia succesului unui manager, sa stie sa conduca o echipa. In ce priveste imbunatatirea conditiilor de munca, sa stiti ca in ultimii ani au fost date sedii in folosinte, altele s-au reparat. Si inspectia, noi suntem 10 insi in birou. Ne vom stradui sa gasim finantare la buget pentru imbunatatirea conditiilor.
  • Nicio institutie nu se poate dezvolta fara IT, asta e axioma. Trebuie sa avem o strategie pe IT si o sa o avem. Nu se poate fara asta.
  • Intrebare: Strategie de dezvoltare la nivelul Ministerului Public pe IT exista. Echipamentele sunt invechite.
  • Nitu: Da, trebuie inlocuite.
  • Nitu: Noi avem infractiuni minore la care trebuie sa iei declaratii olografe, etc, ceea ce dureaza si necesita consum de resurse.
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Dvs. considerati ca ati putea avea acces la interceptari in dosare care sunt in curs?
  • Nitu: Nu inteleg intrebarea.
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Haideti sa va repet intrebarea. Stiu ca aveti emotii, dar fiti calm. Cum intelegeti sa asigurati, pe baza progreselor DNA, continuarea realizarii de anchete impartiale? Dvs credeti ca ati fi indreptatit sa solicitati procurorului de caz date de interceptare dintr-un dosar in curs?
  • Nitu: Procurorul general nu trebuie sa se uite in dosarul niciunui procuror. Nu inteleg.
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Calmati-va!
  • Nitu: Vi se pare ca nu sunt calm?
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Dvs. aveti un anumit background, as fi vrut sa vad in proiect ce ati facut dvs. din aceasta pozitie?
  • Nitu: Baza de discutie e legea prin care se prevede ca primul adjunct al procurorului general ajuta pe procurorul general sa isi indeplineasca obiectivele. Personal va asigur ca mi-am indeplinit atributiile de a-l ajuta pe procurorul general cum am putut eu. Ordinul din 2009 privind organizarea activitatii criminalistice in Ministerul Public este la initiativa mea, iar biblioteca virtuala existenta este ideea mea si imi asum si public paternitatea acelei idei. Aceea a aparut din nevoia procurorilor din tara de a comunica. Biblioteca virtuala era o casuta postala in care fiecare procuror isi trimitea in format word rechizitoriul si fiecare putea accesa din fiecare judet sa vada ce spete sunt in tara pe acea materie. Eu mi-am ajutat procurorul general, i-am propus ideile mele, unele le-a insusit, altele nu, si asa vad eu lucrurile astea.
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Concret, cum vreti sa duceti la indeplinire aceste obiective incluse in proiectul de management?
  • Nitu: Si proiectul a fost creat in limita timpului si a spatiului. Reiterez faptul ca ma bazez foarte mult pe sprijinul pe care il poate oferi MCV. De la asta cred eu ca trebuie pornit si de la ce s-a facut pana acum, pentru ca s-a facut bine. Trebuie continuat si dezvoltat. Obiectivele de referinta din rapoartele CE au aparut pe parcurs. Tot cu sprijinul dumnealor, tot prin programe europene - ca va spuneam mai devreme de ONG-uri care au dezvoltat si vor implementa un proiect pentru combaterea infractiunilor in achizitiile publice - formarea profesionala este esentiala. Plecand de la sprijinul pe care il ofera MCV putem atrage fonduri pentru specializare, formare profesionala.
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Va propuneti o reforma durabila si ireversibila. Stiti foarte bine ca un astfel de deziderat presupune un sacrificiu personal. Pe durata mandatului de prim-adjunct al procurorului general, care a fost programul dvs. de lucru?
  • Nitu: Eu am capacitate de efort.
  • Intrebare Oana Schmidt-Haineala: Cat?
  • Nitu: Aveti dvs. dubii? Spuneti dvs., ca nu sunteti colega mea.
  • Mona Pivniceru: Este vreo problema? I se aduce o acuzatie ca nu sta dupa ora 4 la serviciu? Daca aveti o informatie certa, prezentati-o.
  • Daniel Morar: Domnul era intrebat cat sta la lucru. Va rog sa va linistiti, sunteti candidat aici, nu ne dati lectii. Dvs la cat plecati de la lucru?
  • Nitu: Cel mai tarziu.
  • Daniel Morar: Nu e pueril sa punem astfel de intrebari.
  • Intrebare: Ati vorbit despre desfiintarea parchetelor locale si ati spus ca nu va referiti la cele din Bucuresti.
  • Nitu: Am spus ca in ceea ce priveste Bucurestiul am putea gandi o organizare distincta fata de restul parchetelor. Daca si in alta parte avem nevoia de a exista parchete, atunci nu este o problema. Eu vin cu o idee.
  • Intrebare: Nu ar fi mai bine sa incercam cu redistribuirea locurilor si cu desfiintarea unitatilor mici?
  • Nitu: Bineinteles, se poate si asa. Dar se fac pasi de furnica asa. E foarte bine sa se inceapa cum spuneati dumneavoastra, pas cu pas.
  • Modalitatea de promovare intr-o functie de conducere - per ansamblu, procedura este buna. Sistemic vorbind, ar trebui ca un prim-procuror sa aiba un rol mai important in selectarea unui prim-procuror adjunct, pentru ca se duc la un examen cu diverse proiecte manageriale. Vad solutia echipei.
  • Colegii sunt reticenti in a-si asuma responsabilitati comparativ cu beneficiile, nu ai nicio beneficiu din faptul ca exerciti o functie de conducere. 
  • As face o analiza concreta in care sa reiasa clar care sunt zonele neacoperite, si la nivel european e clar ca avem sub media europeana la personal auxiliar, putem solicita marirea numarului de grefieri, pe un fundament extrem de puternic. 
  • Intrebare: Ce masuri veti lua pentru implementarea celor doua coduri?
  • Nitu: Nu pot lua masuri decat pentru Ministerul Public: demararea unui amplu proces de formare profesionala, pentru ca colegii nostri sa poata fi familiarizati cu noile coduri, sa se faca simulari. Cred ca solutia e tot in plan organizatoric si de formare profesionala.
  • Intrebare: V-ati referit la normarea muncii. Ce veti face?
  • Nitu: Haideti sa facem un studiu, putem sa abordam problemele cu resursele pe care le avem. Daca nu cunoastem aceste realitati, este un alt consum de timp.
  • Intrebare: Sunt activitati care nu pot fi normate. Vine un politist cu un dosar si unul poate sa stea 10 minute, iar altul poate sa stea o zi intreaga. 
  • Nitu: Da, facem o medie.
  • Daniel Morar: Eu am sa va intreb ce ati facut, nu ce veti face. Sunteti procuror de 17 ani. Dati-ne un motiv care va recomanda pentru functia de procuror general al Romaniei, unul - doua - trei dosare importante, care sa fi marcat sistemul.
  • Nitu: Dvs. incercati sa puneti, in ce ma priveste... functia de prim-adjunct al procurorului general este o functie care sprijina procurorul general. V-ati fi asteptat ca eu sa am proiecte de capul meu si personal? Nici nu e bine sa fie asa ceva. 
  • Daniel Morar: Puteti sa imi raspundeti la intrebare? Dati-ne un motiv pentru care meritati sa fiti procuror general.
  • Nitu: Sunt un procuror cu experienta de 17 ani, un procuror onest, corect si pot face lucruri bune.
  • Morar: Pe mine m-au intrebat la CSM la investire ce dosare importante am. Si le-am raspuns. Dvs. puteti raspunde?
  • Nitu: De ce faceti diferente intre procurori in tara asta?
  • Oana Schmidt-Haineala: Sunteti extrem de nepoliticos!
  • Morar: Care este raportul dintre procurorul general si procurorul sef al DNA? Procurorul general al Romaniei poate infirma actele unui procuror al DNA?
  • Nitu: De ce sa nu se responsabilizeze actualul sef al DNA?
  • Morar: Va rog sa imi raspundeti la intrebare.
  • Nitu: Cred ca puneti o discutie neprincipiala.
  • Morar: Da sau nu.
  • Pivniceru: Va rog sa va linistiti cu totii. Ma stresati pe mine, dar pe audiat!
  • Nitu: Sunt la examenul de grila? Facem evaluari? Va rog, treceti mai departe.
  • Morar: M-am uitat la solutiile dvs. din proiectul managerial pe resurse umane, pe eficientizare. Toate implica majoritar modificari legislative. E ok, cred ca un procuror general trebuie sa propuna si asta. Ce facem in conditiile unei legi date?
  • Nitu: Ne organizam mai bine.
  • Morar: Cum?
  • Nitu: Am raspuns deja colegilor dvs.
  • Morar: Cum?
  • Nitu: Preluarea e o masura temporara. Eu am propus reforma, pe cand dvs. sunteti reticenti la reforma.
  • Morar: Nu e personal, e un limbaj.
  • Nitu: Cred ca e si personal.
  • Morar: Raspundeti-mi, va rog, ca din 4 intrebari nu mi-ati raspuns decat la 2.
  • Nitu: O mai buna organizare, o mai buna comunicare, solutii pentru o repartizare echilibrata a volumului de munca.
  • Morar: Da. Dvs. ati coordonat activitatea sectiei de urmarie penala si DNA, la Ministerul Public. Ce ati facut in aceasta calitate pentru a creste eficienta?
  • Nitu: Am analizat toate propunerile facute de seful sectiei.
  • Morar: Cum ar fi?
  • Nitu: Inclusiv aducerea unor procurori de la alte sectii, o mai buna colaborare cu structurile de politie, delegarea unor politisti de la IGPR, la sectia de urmarire penala.
  • Morar: Care era volumul de munca, cate dosare se solutionau?
  • Nitu: Nu mai stiu. Nu pot sa va dau o cifra.
  • Morar: Cate rechizitorii intr-un an?
  • Nitu: Foarte putine.
  • Morar: Cat exact? Eu am cifre statistice de 15 ani.
  • Nitu: Ma bucur, aveti o memorie buna.
  • Morar: Ati coordonat direct sectia de urmarie penala. Ce rezultate a avut sectia?
  • Nitu: Tin sa precizez ca directorul sectiei este seful sectiei. Eu am coordonat activitatea si a sectiei si a altei sectii si a altor parchete din tara asta.
  • Morar: Va intreb doar de sectia de urmarie penala. Ce rezultate a avut?
  • Nitu: Rezultatele sunt in statistici.
  • Morar: Va spun eu: pe conflict de intereze zero, pe combaterea coruptiei zero.
  • Nitu: Si e raspunderea mea?
  • Morar: Eu nu candidez, va pun intrebari. Nu ma intrebati pe mine. Ati spus ca o problema grava ar fi recuperarea prejudiciilor in dosarele instrumentate. Care este activitatea Ministerului in acest domeniu? Cam cat sechestreaza procurorii?
  • Nitu: Cel mai mult sechestreaza procurorii de la DNA si DIICOT.
  • Morar: Cam cat?
  • Nitu: Nu am cifre. Veniti cu o statistica in fata si imi cereti cifre?
  • Morar: Mie asa mi s-a cerut cand am fost audiat de CSM.
  • Nitu: Eu trec prin cea mai grea procedura.
  • Morar: Daca doamna ministru vrea, de ce vreti asa greu doamna ministru? Deci cum va propuneti sa cresteti eficienta, daca nu aveti nicio idee?
  • Nitu: Cum nu am nicio idee? Tot ce am vorbit pana acum. O mai buna organizare, de aici trebuie sa plecam.
  • Morar: Ne puteti explica cum ati obtinut cei 8.000 de metri patrati ca revolutionar?
  • Nitu. Da, in baza unei legi. Cu orice alta ocazie va explic. Acum de ce sa va explic? Nu am facut nimic ilegal, Nu am fraudat nimic.
  • Morar: Deci ne puteti explica.
  • Nitu: Nu am fraudat nimic, ce vreti sa insinuati? Dvs vreti sa planeze asupra mea o prezumtie de necinste. Am facut o cerere. Sunt foarte impacat, nu am facut nimic.
  • Morar: Linistiti-va. V-au fost puse intrebari. Puteti spune nu raspund si asta este.
  • Oana Schmidt-Haineala: Cand ati formulat aceasta cerere, ocupati o functie de conducere in Ministerul Public?
  • Nitu: Da!
  • Oana Schmidt-Haineala: Va multumesc!

CSM a anuntat ca "avand in vedere propunerile adresate pe 1 noiembrie de catre ministrul Justitiei Consiliului Superior al Magistraturii, de avizare a numirii procurorilor Nitu Tiberiu Mihail si Irimie Ioan in functiile de procuror general si, respectiv, sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia pentru procurori, reunita in sedinta, a decis cu unanimitate de voturi (...) ca data intervievarii celor doi candidati va fi 22 noiembrie".

Propunerile pentru functiile de procuror general al Romaniei si procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Tiberiu Nitu si Ioan Irimie, au fost inaintate CSM, care va da un aviz. Potrivit Monei Pivniceru, in acest punct atributiile ministrului Justitiei in materie inceteaza.

Pivniceru a furnizat CSM si o motivatie a optiunii sale intre cei doi candidati furnizati pe lista scurta, sustinand ca a facut o apreciere proprie a inscrisurilor depuse de procurorii participanti la selectie si a modalitatii in care acestia au indeplinit standardele de evaluare a interviului.

Evaluarea a fost facuta in urma analizei proiectului managerial si a actelor depuse de candidati privind activitatea profesionala, a modului de prezentare a candidatilor la interviu, a modalitatii de expunere a propriei viziuni asupra problemelor institutiilor pentru conducerea carora au candidat, a analizei solutiilor pentru rezolvarea acestora, a felului in care inteleg sa rezolve situatiile de criza ivite in activitatea functiei si a trasaturii de personalitate cu impact asupra modalitatii de exercitare a actului de conducere, a precizat ministrul.

Pe lista scurta pentru functia de procuror general al PICCJ s-au aflat procurorii Elena Hach si Tiberiu Nitu, iar pe lista scurta pentru functia de procuror-sef al DNA - Claudiu Dumitrescu si Ioan Irimie.

In 5 noiembrie, ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a declarat ca nu intelege motivul pentru care CSM a dat un termen de 20 de zile pentru a discuta cele doua nominalizari, atata timp cat Consiliul da un aviz consultativ in acest caz.