Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat joi propunerile inaintate de ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, pentru functiile de procuror general al Romaniei, Tiberiu Nitu, si procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Ioan Irimie. In cadrul audierilor de la CSM, procurorul Ioan Irimie, propus pentru functia de procuror-sef al DNA, a fost intrebat de Daniel Morar cate rechizitorii a facut in ultimul an. "Niciunul. Am realizat activitatile si dosarele care mi-au fost repartizate", a raspuns Irimie. "Cand faci 4 rechizitorii in 3 ani si niciunul in ultimul an, nu vad cum ai putea mobiliza pe altii. Cum ar arata statistica DNA pe acest an, cu oameni care au lucrat in ritmul domnului Irimie? Zero barat", a declarat Daniel Morar.

Ioan IrimieFoto: CSM

Ioan Irimie a facut mai multe confuzii in timpul audierii sale de catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), scrie Agerpres. Irimie a fost intrebat de vicepresedintele CSM, Oana Schmidt Haineala, prin ce mecanism este monitorizata Romania in domeniul Justitiei. Acesta a raspuns ca Romania este monitorizata de Consiliul Europei prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), moment in care a fost corectat de ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, care i-a spus ca este vorba de fapt de Comisia Europeana.

Oana Schmidt Haineala a intrerupt-o pe Mona Pivniceru, avertizand ca daca mai intervine va fi nevoita sa intrerupa sedinta, scrie sursa citata.

Declaratiile facute de procurorul Ioan Irimie in cadrul audierilor:

  • Trebuie sa ai o pregatire profesionala temeinica, ca procuror, pentru ca resursa umana eu de unde o primesc si de unde o iau? Selectia de unde o fac? De la parchetele din cadrul Ministerului Public, dar avand abilitati in anchetarea faptelor de coruptie e mult mai usor sa coordonez activitatea DNA si sa realizez rezultatele pe care mi le cere legea si strategia anticoruptie.
  • Presedintele sectiei de procurori Oana Schmidt Haineala l-a intrebat pe procurorul Ioan Irimie daca in ultimii ani a intervenit pe langa alte persoane in interes personal. Irimie: Nu, nicodata! Acestea sunt fapte periculoase.
  • Tot timpul am militat pentru a beneficia de inamovibilitate, pentru ca stiti foarte bine ca au fost multe discutii referitor la statutul procurorului de a nu mai face parte din autoritatea judecatoreasca, de a trece la Guvern, aspect care pe noi ne intereseaza foarte mult, pentru ca vrem sa pastram statutul, sa il intarim. Eu ma gandeam la o inamovibilitate a procurorului.
  • Intrebare: Ati precizat in proiectul dumneavoastra, in partea finala, mai multe puncte drept puncte slabe si pericole care pot afecta DNA si ati mentionat ca exemplu inlaturarea procurorilor incomozi, modificarea cadrului institutional al DNA. Care ar fi pericolul, cum se poate inlatura un procuror incomod? Irimie: Pot sa apara situatii prin care un procuror care isi desfasoare corect activitatea, dar fie prin presa, fie prin alte cai, sa i se creeze o atmosfera astfel incat acesta sa fie timorat si chiar acesta sa ceara sa plece. Ma refer la actiuni externe, pentru ca a pune in executare o dispozitie legala nu poate sa impieteze actul de justitie si nu il poate determina pe procuror sa considere ca seful lui incearca sa il indeparteze. Eu sunt obligat ca procuror sa imi exercit atributiile operativ si procurorul sef are dreptul sa intervina asupra procurorului daca apar disfunctionalitati. 
  • Atunci eu sunt obligat ca sef sa intervin sa mediez, sa il temperez ca sa se realizeze obiectivul propus.
  • Intrebare: V-ati referit la numarul de achitari. S-a afirmat de doua ori ca ati fost chemat la DNA. Cred ca ati avut un interviu, nu sunteti delegat acum? Irimie: Am fost delegat, dupa care m-am prezentat la interviu. Mi-am dat un acord dupa care am participat la interviu.
  • Intrebare: Care ar fi solutia pentru a reduce numarul de solutii necorespunzatoare calitativ? Irimie: Eu m-am referit la art. 202 din codul de procedura penala. Sunt articole clare de a nu cadea in capcana de a imi provoca probe, de a obtine probe prin provocari sau prin comiterea unor fapte. Sunt obligat sa respect prezumtia de nevinovatie si sa administrez probe si in favoarea si in defavoarea inculpatului, chiar daca inculpatul recunoaste, si sa nu fac o interpretare a articolului din legea 78. Sunt obligat sa respect articolul, sa respect textul de lege si sa il aplic, fara sa las posibilitatea ca probatoriul sa fie administrat suplimentar in instanta prin alte probe care poate sa rastoarne...
  • Pot fi situatii in care au pot sa il indrum pe procuror, sa realizez niste metodologii de lucru si pot fi situatii mai complexe in care sa vorbesc cu procurorul de caz pentru a stabili daca in speta sunt probe certe pentru trimiterea in judecata. Foarte grele sunt anchetele privind fraudarea fondurilor europene.
  • Pot sa fie si elemente pentru ceea ce voi afirma, si impotriva. Si pornesc de la urmatorul aspect: anumite infractiuni prevazute in art. 78 prevede ca prima instanta e judecatoria, chiar infractiunile de fraudare a fondurilor europene. Dar infractiunile clasice de coruptie, mita, traficul de influenta, sunt de competenta tribunalului. Parerea mea este ca in mod normal ca sa lucrezi la DNA datorita subiectilor cu care ne confruntam ar trebui sa ai mai putin vechime, poti sa ai vechime de 6 ani, dar sa fii abil in munca de procuror si sa fi avut acces si sa faci ancheta in infractiuni de abuz. Si poti avea vechime mai mare de 10 ani si sa nu ai o pregatire buna. In mod normal, cand esti chemat la DNA ar trebui totusi sa ai in vedere lucrarile pe care le-a intocmit procurorul respectiv. Posibil ca intrebarile sa il inhibe pe candidat sau sa nu poata da raspunsurile corecte si pe care le solicita comisia. Nu conteaza varsta, conteaza sa aiba puterea de a munci si sa fie corect. Conteaza puterea de a anticipa un flagrant, iar procedura de retinere o stiti foarte bine, iti impune o munca sustinuta, pe langa realizarea flagrantului timp de 3 zile, ajungi la retinere ca sa sesizezi instanta pentru arestarea preventiva. Si atunci trebuie sa ai putere si fizica si psihica pentru a indeplini functia de procuror sef.
  • Intrebare: Credeti ca este suficient sa se sustinuta un simplu interviu? Irimie: Parerea mea este ca interviul este cel mai relevant, pentru ca asa comisia isi poate da seama daca acel procuror poate sa activeze cu rezultate bune in cadrul DNA. Putem discuta si despre delegare si m-a surprins uneori, delegat 6 luni, ca venind la interviu comisia nu te accepta, dar te mai deleaga 6 luni. Sunt aspecte pe care nici eu nu le inteleg.
  • Eu sunt procuror, eu la acest moment sunt procuror in cadrul DNA si in viitor, prin avizul CSM si prin numirea de catre presedintele Romaniei, pot sa fiu presedinte DNA, dar ma gandesc la intarirea rolului de procuror. Poate peste 2-3-5 ani problemele sa se rezolve la nivelul Romaniei, pot sa se produca modificari si eu imi recapat statutul de procuror, am acelasi statut in cadrul Ministerului Public si militez pentru ca procurorul sa aiba un statut cat mai puternic, astfel incat sa fie aparat de presiunea publica, presiunea presei.
  • Procurorul trebuie sa fie un jurist dedicat unitatii unde isi desfasoara activitatea, pentru ca statutul lui de magistrat, veniturile pe care le are ii permit sa se pregateasca continuu, sa aiba rezultate la locul de munca si prin gradul lui de formare care se desfasoara si in afara programului acesta da dovada calitatii de magistrat, iar actele sunt de buna calitate, pentru ca in sistemul nostru cartea de vizita a procurorului este rechizitoriul. El iti arata cine este institutia, cine este procurorul care a instrumentat cauza.
  • Intrebare: Indicati 3 calitati care v-ar recomanda pentru aceasta functie si 3 defecte.
  • Irimie: Experienta profesionala pe care am acumulat-o, puterea mea de a lua decizii la o situatie de criza, puterea de munca. Calitatea de a pleca de la birou cand consider ca mi-am indeplinit atributiile pe care eu mi le-am impus. Acestea consider ca ar fi trei calitati care m-ar putea recmanda. Defecte - o prea mare exigenta plecand de la pregatirea mea profesionala, o exigenta si privind aptitudinile de a cerceta faptele de coruptie, poate ca le cer colegilor mai mult decat s-ar putea. Faptul ca am prea mare incredere in oameni, dar asta poate fi si o calitate, pentru ca eu tin la unitatea mea si la colegii mei, fara sa fac diferenta intre procurori si personalul administrativ, dar uneori aceasta buna-credinta a mea s-a intors impotriva activitatii mele profesionale.
  • Referitor la sectia judiciara, procurorii in principal participa la judecarea cauzelor la instantele de judecata, avand dreptul sa exercite caile de atac unde prevede legea. Ceea ce am sesizat, datorita numarului mare de cauze care sunt la instanta de judecata, poate ca numarul procurorilor este prea mic fata de volumul de activitate si aici ar trebui sa regandesc putin situatia. As solicita totdeauna procurorilor din cadrul sectiei judiciare de a folosi in expunerile lor practica CEDO si in concluziile pe care acestia, asta e parerea mea acum, le vor pune la instanta de judecata, m-a surprins, asta e parerea mea, nu cred ca e oportun sa solicit instantei sa aplice o pedeapsa si sa si denumesc cuantumul anilor de inchisoare. Nimeni nu ma opreste in concluziile pe care le am sa solicit instantei sa orienteze pedeapsa spre maximul special prevazut de textul de lege si sa ma refer la individualizarea pedepsei referitor la pedeapsa cu privatiune de libertate, cu suspendare. Mi s-a parut un pic, asta e parerea mea, a cere 20 de ani si a se ajunge la un moment la niste solutii care nu confirma solutiile procurului. Nu mi se pare ceva normal.
  • Nu as fi de acord ca procurorii de la parchetele celelalte sa sustina in instanta cauzele noastre pentru ca au mai fost discutii si s-a creat sectia judiciara pentru ca nu am siguranta ca procurorul respectiv are abilitatea de a sustine actul de acuzare si ma pot trezi la solutii ciudate cu referire la actul meu de sesizare a instantei de judecata. O solutie ar fi o marire a schemei din sectia judiciara cu procurori.
  • Ministrul Justitiei poate sa ma sesizeze la un moment de o situatie care impune investigatii. Ministrul Justitiei poate sa imi solicite informari privind stadiul unor anchete care interseaza opinia publica, eu pot sa pun la dispozitie anumite date, fara a intra in caracterul neplubic al lucrarii, si o colaborare mai directa prin discutii, dialoguri pe care trebuie sa le am si cu procurorul general al Romaniei, si cu ministrul justitiei, si cu CSM care garanteaza indepenenta justitiei si care este obligat sa ne sprijine in activitatea noastra, inclusiv asupra atacurilor care se realizeaza asupra institutiei si a personalului. Singuri noi nu putem sa facem fata tuturor atacurilor care vor incerca si in continuare sa timoreze, sa paralizeze activitatea DNA. Dar nici eu nu sunt de acord ca procurorul general sa se prezinte la Parlament, sa dea raportul Parlamentului, aceasta este o discutie care s-a purtat ani de zile. Suntem totusi autonomi, ne bucuram de independenta ne desfasuram activitatea, putem fi trasi la raspundere prin CSM si atunci suntem obligati sa fim lasati sa ne realizam sarcinile de magistrati.
  • Intrebare: Scurgerile de informatii - care sunt modalitati pentru a stopa acest fenomen?
  • Ioan Irimie: Parerea mea este ca aceste scurgeri de informatii nu parvin de la procuror, foarte usor eu pot sa controlez aceasta situatie pentru ca procurorul de caz are acces la suportii magnetici, dar parerea mea este ca aceste scurgeri de informatii pot sa apara de regula cand dosarul meu penal in care se afla notele de redare a convorbirilor se afla la instanta de judecata si printr-o ancheta, dar daca sunt sesizat cu aceste aspecte, printr-o ancheta interna pot sa stabilesc daca aceste scurgeri sunt din cadrul DNA si apoi sa sesizez CSM pentru a lua masurile care se impun.
  • Orice informatie pe care o dau este prin serviciul de presa. Eu nu pot sa dau informatii, aspecte legate de un dosar penal, si normal este ca toate aceste informatii sa fie primite de media prin serviciul nostru de presa.
  • Interesul este ca in momentul in care efectuez ancheta si finalizez actul de urmarire penala, acesta sa fie bazat pe probe, pe practica judiciara, sa aiba un continut juridic, cu expresii adecvate si prin competitie onesta fiecare sa ia exemplul celuilalt coleg ca sa isi creasca capacitatea actului de justitie. 
  • Daniel Morar: Eu am facut cererea de revocare din DNA, eu v-am chemat apoi. Am fost cam incosecvent in ce va priveste. Eu m-am uitat pe proiectul dvs. de management si parerea mea este ca proiectele astea nu sunt extrem de relevante pentru ce poate sa faca un om. Vorbiti de specializarea procurorilor in fonduri europene, ca trebuie dinamizata activitatea. Cum ii specializam, cum ii dinamizam, cum e organizata activitatea DNA?
  • Irimie: Exista un serviciu specializat in efectuarea anchetelor privind infractiunile impotriva interesului financiar al comunitatii europene. Procurorilor li se dau aceste cauze in functie de incarcatura. Specializarea procurorilor o vad prin participarea lor la cursuri de perfectionare si prin realizarea unor metodologii privind anchetarea acestor infractiuni impotriva intereselor financiare ale comunitatii europene. Vreau sa continuam si sa perfectionam pentru ca sunt foarte multe cauze si si acum anumite situatii ridica probleme si discutii in cadrul colectivului referitor la modalitatea in care ele au fost comise.
  • Morar: Cat din activitatea DNA pe fonduri europene este realizat de acest serviciu specializat? Stiti?
  • Irimie: Nu.
  • Morar: Dar in fiecare raport anual eu fac aceasta distinctie.
  • Irimie: Specific nu stiu, pentru ca eu m-am gandit, si ma refer la activitatea de la Cluj, este o activitate intensa.
  • Morar: Va spun eu. E bine sa ne impunem targeturi, dar trebuie sa stim pe ce ne bazam. Serviciul are o activitate aproape nesemnificativa pe fonduri europene. Mergem mai departe, stiti cum e activitatea instantelor pe aceasta cauza?
  • Irimie: Am sustinut si cauze de-ale mele privind fonduri europene.
  • Morar: La nivelul DNA exista o problema in ce priveste pregatirea procurorilor?
  • Irimie: Este ideea mea ca trebuie continuata aceasta activitate. (...) Sa fie foarte clar, ne stim si profesional si ne apreciem profesional si de asta imi permit sa discut, eu nu pot sa critic unitatea unde lucrez, DNA.
  • Morar: E un raport de activitate, m-as fi asteptat sa il cititi. V-am intrebat daca dvs considerati ca e o problema, sunt ani in care au fost 0 restituiri de dosare.
  • Irimie: Da. De ce sa avem sesizari la CSM, de ce sa avem dusmani peste tot?
  • Morar: Statistica e un instrument foarte bun de lucru pentru un manager. Ce spuneti dvs. e bun ca banc. Ati vorbit de achitari. Cum va ganditi sa solutionati problema asta?
  • Irimie: Pai tot asa. Repartizarea cauzelor la procuror in functie de cultura lui, de experienta lui, verificare periodica a activitatii de urmarire penala pentru a constata ce probe s-ar putea administra, pentru ca sa nu avem surprize la instanta, plus rolul pe care trebuie sa il aiba procurorul de sedinta in sustinerea actului de acuzare.
  • Morar: Sunt multe achitari la DNA, cifric?
  • Irimie: Trebuie sa nu existe sau sa se reduca numarul lor.
  • Morar: Care este procentul de achitari in dosarele DNA?
  • Irimie: 25%?
  • Morar: 10%. Statele din UE au un procent mai mare, mai mic decat noi la achitari?
  • Irimie: Domnule prim-adjunct, eu traiesc in Romania si populatia e nemultumita de ce se intampla in Romania, nu in Spania sau Italia. Eu sunt tras la raspundere de CSM pentru ce fac in Romania, ca toata lumea vorbeste de America. Da domnule, sunt de acord, sunt de acord si cu recomandarile UE, dar eu vreau sa vad o tara curata, si nu erori judiciare si persoane care sufera datorita faptului ca sunt nedreptatiti.
  • Morar: E foarte frumos ce spuneti, si noi vrem asta. Dar trebuie sa stim care sunt cifrele si in alte parti ca sa vedem cum stam.
  • Irimie: De ce sa plateasca statul rebutul profesional? De ce Romania sa plateasca tot timpul?
  • Morar: Incarcatura de dosare pe procuror - Cum veti reusit sa rezolvati? Irimie: prin completarea schemelor si prin cresterea operativitatii.
  • Morar: Cum? Irimie: Prin o evaluare permanenta a cauzelor in lucru, prin implicarea in functie de complexitatea cauzei.
  • Morar: Atat? Si cum facem asta? Nu am reusit chestia cu completarea schemei, de 7 ani de zile. In aceste conditii, cum? Pentru ca dumneavoastra va propuneti.
  • Irimie: O reevaluare a tuturor dosarelor, solutionarea dosarelor care nu au nicio perspectiva.
  • Morar: Cine sa faca evaluarea?
  • Irimie: Procurorul sef alaturi de procurorul care are dosarele in lucru si o verificare a cauzelor respective.
  • Morar: Si ce faceti daca procurorul nu lucreaza?
  • Irimie: Am masurile legale, pana la urma ajung si la o redistribuire a cauzelor. Pot sa repartizez lucrarea altui procuror.
  • Morar: Vorbiti ca procurorii trebuie sa lucreze mai mult. In 2005 intreg serviciul teritorial Cluj nu a intocmit niciun rechizitoriu. Cum ar fi aratat statistica DNA pe 2005 daca toate structurile ar fi functionat ca cea din Cluj?
  • Irimie: Am fost delegat ca sef al STA Cluj, delegari care nu puteau fi refuzate, iar in cadrul structurii centrale am dispus arestarea unor inculpati. Nu puteam fi in doua locuri in acelasi timp.
  • Morar: Cate rechizitorii ati facut in ultimul an?
  • Irimie: Niciunul. Am realizat activitatile si dosarele care mi-au fost repartizate. Intr-adevar nu am avut posibilitatea ca in cursul anului 2012 sa finalizez cu rechizitoriu.
  • Morar: Cand faci 4 rechizitorii in 3 ani si niciunul in ultimul an, nu vad cum ai putea mobiliza pe altii. Cum ar arata statistica DNA pe acest an, cu oameni care au lucrat in ritmul domnului Irimie? Zero barat.
  • Irimie: De unde stiti? Va intreb eu ceva!
  • Haineala: Aici nu este o discutie interactiva.
  • Irimie: Am abilitati sa coordonez colective si exista rezultate concrete acolo unde am lucrat.
  • Morar: I-ati spus ministrului ca a fost ceruta revocarea dumneavoastra?
  • Irimie: Eu pe doamna ministru nu am vazut-o decat la interviu. Cand am depus cererea pentru a participa la aceasta selectie s-a scris de aceasta problema in presa si doamna ministru a luat la cunostinta de problema care a fost in 2005. Eu nu vreau sa ma apar, eu nu am discutat niciodata problema revocarii. M-a durut, nu am discutat-o insa.
  • Morar: Eu v-am intrebat doar daca i-ati spus ministrului justitiei si de problema asta.
  • Irimie: Pe dna ministru am vazut-o la interviul pentru nominalizari. Cand sa discut?
  • Morar: Nu va plac statisticile. Dar pe perioada 2004, la Cluj 6 inclupati au fost trimisi in judecata, in 2005 - un inculpat a fost trimis in judecata, cand ati plecat de la Cluj. In 2006 statisticile Serviciului Teritorial Cluj sunt foarte bune. Deci sunt discrepante intre Serviciul Teritorial Cluj condus de altii si de dumneavoastra.
  • Irimie: Cand am fost sef la Cluj aveam doar doi procurori si 2 politisti. Pe urma s-a creat o schema mai mare de procurori.
  • Ministrul Justitiei: Cand nu faceti rechizitorii, dvs stati degeaba?
  • Irimie: Eu mai putin vorbesc, dnul Morar stie prea bine care este ritmul meu de munca la serviciul teritorial Cluj. Legea nu permitea ca procurorul sa refuze delegarile, ele erau obligatorii. Deci nu eu, asa a fost sa fie. Va pot spune modul in care s-a propus revocarea, n-am mai fost doriti, putea sa imi spuna...
  • S-a incheiat audierea lui Ioan Irimie

Ioan Irimie a mai fost intrebat ce va face atunci cand un procuror va fi atacat in presa sau se vor face referiri la un dosar penal instrumentat de DNA, el raspunzand ca poate sa dea un comunicat de presa in care sa explice motivele pentru care un dosar a fost trimis in instanta si poate sa sesizeze CSM, pentru apararea reputatiei procurorului de caz, scrie Agerpres. Oana Schmidt Haineala i-a atras atentia ca cererea de aparare a reputatiei trebuie adresata de procurorul respectiv, si nu de conducatorul unitatii de parchet.

Ioan Irimie s-a referit si la modul in care ar trebui stimulati financiar procurorii care isi fac bine treaba: 'E foarte bine cand ii dai la om si se bucura si e foarte rau cand ii iei la om din drepturi'.

El a continuat spunand ca nu doreste sa diminueze competentele DNA si ca s-a inscris in aceasta cursa "din dragoste pentru sistemul nostru judiciar".

In prezentarea parcursului profesional, Irimie a facut referiri si la faptul ca a instrumentat dosarul fostului deputat Gabriel Bivolaru, realizand urmarirea penala impreuna cu Daniel Morar.

De asemenea, Ioan Irimie a afirmat ca isi propune sa opreasca scurgerea de informatii din DNA, deoarece sunt afectate imaginea si activitatea institutiei, adaugand ca nu isi doreste "telejustitie".

"Avand in vedere propunerile adresate pe 1 noiembrie de catre ministrul Justitiei Consiliului Superior al Magistraturii, de avizare a numirii procurorilor Nitu Tiberiu Mihail si Irimie Ioan in functiile de procuror general si, respectiv, sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia pentru procurori, reunita in sedinta, a decis cu unanimitate de voturi (...) ca data intervievarii celor doi candidati va fi 22 noiembrie", a informat CSM.

Sedinta Sectiei pentru procurori a avut caracter public, putand fi urmarita si pe site-ul CSM.

Propunerile pentru functiile de procuror general al Romaniei si procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Tiberiu Nitu si Ioan Irimie, au fost inaintate CSM, care va da un aviz. Potrivit Monei Pivniceru, in acest punct atributiile ministrului Justitiei in materie inceteaza.

Pivniceru a furnizat CSM si o motivatie a optiunii sale intre cei doi candidati furnizati pe lista scurta, sustinand ca a facut o apreciere proprie a inscrisurilor depuse de procurorii participanti la selectie si a modalitatii in care acestia au indeplinit standardele de evaluare a interviului.

Evaluarea a fost facuta in urma analizei proiectului managerial si a actelor depuse de candidati privind activitatea profesionala, a modului de prezentare a candidatilor la interviu, a modalitatii de expunere a propriei viziuni asupra problemelor institutiilor pentru conducerea carora au candidat, a analizei solutiilor pentru rezolvarea acestora, a felului in care inteleg sa rezolve situatiile de criza ivite in activitatea functiei si a trasaturii de personalitate cu impact asupra modalitatii de exercitare a actului de conducere, a precizat ministrul.

Pe lista scurta pentru functia de procuror general al PICCJ s-au aflat procurorii Elena Hach si Tiberiu Nitu iar pe lista scurta pentru functia de procuror-sef al DNA - Claudiu Dumitrescu si Ioan Irimie.

In 5 noiembrie, ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a declarat ca nu intelege motivul pentru care CSM a dat un termen de 20 de zile pentru a discuta cele doua nominalizari, atata timp cat Consiliul da un aviz consultativ in acest caz.

''Eu ma astept din partea CSM la o atitudine echilibrata si mai ales responsabila. Nu putem sa eternizam vacanta unei functii, nu putem sa intindem interimatul, sa-l transformam intr-o stare normala, nu putem sa fragilizam o institutie si nici nu putem sa ne ducem cu ea intr-un climat politic, cum ar fi dupa alegeri. CSM da un aviz consultativ si din cauza asta eu nu am inteles de ce au dat un termen de 20 de zile. Sa faca o consultare populara?'', a spus Pivniceru.

Potrivit legii, presedintele Romaniei numeste procurorul general si seful DNA, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.