In timp ce Bruxelles-ul preseaza Bucurestiul sa imbunatateasca conditiile de trai ale populatiei rome, miile de euro platite de Uniunea Europeana si Guvernul roman in acest scop par sa se fi irosit pe salariile umflate, chiriile si cheltuielile exorbitante, scrie BalkanInsight.com

Activistii romi, precum si sefii ONG-urilor se simt impovarati de plata chiriilor exorbitante pentru proprietatile din Romania. Nu le pasa prea mult atat timp cat Uniunea Europeana si Guvernul roman le achita nota de plata.

Este si cazul lui Ioan Bumbu Gruia, fost presedinte al Agentiei Nationale pentru Romi (ANR), o agentie guvernamentala responsabila cu reprezentarea minoritatii rome la nivel national, din cadrul Guvernului roman. Costul chiriei timp de doi ani, platita din banii ANR, a fost de 52.000 de euro, desi apartamente similare din Alba-Iulia, de exemplu, se inchiriaza, in medie, cu 500 de euro.

Ziaristii au descoperit ca, inainte de a fi inchiriat cu banii ARN-ului pentru proiecte destinate romilor, biroul lui Gruia fusese proprietate sa, dupa care apartamentul a fost trecut pe numele parintilor, apoi al matusii.

Un alt exemplu este cel al Vioricai Dumitru, sefa Asociatiei Femeilor Rome, care traieste impreuna cu parintii la etajul noua al unui bloc din Bucuresti. Chiria sa, platita de asociatia inregistrata la aceeasi adresa, costa nu mai putin de 2.754 de euro pe luna.

Salariile au ridicat la randul lor semne de intrebare. Potrivit propriilor evidente contabile, de-a lungul a peste trei ani de zile, managerul unui proiect destinat infiintarii unei retele nationale de experti romi a castigat 62.000 de euro, pentru doar o zi si jumatate de lucru pe saptamana (42 ore pe luna). Cu alte cuvinte, salariul sau il depasea chiar si pe cel al presedintelui tarii, ceea ce nu e deloc rau pentru o slujba cu jumatate de norma.

Claudia Vusdea, sora fostului sef al ANR-ului, Gruia, a condus ONG-ul rom Pakiv in timpul mandatului fratelui sau la ANR. Ea era angajata ca expert pentru monitorizarea programului co-finantat de Uniunea Europeana si guvernul Romaniei, Impreuna pe Piata Muncii, slujba pentru care primea un salariu lunar de aproape 6.000 de euro.

Aceste cheltuieli sunt cu atat mai surprinzatoare cu cat aceste organizatii sunt obligate sa desfasoare licitatii publice pentru echipamentele de birou si contractele de cazare, dar si sa scoata posturile la concurs. In loc sa fie ocupate prin concurs, multe dintre aceste posturi au revenit unor membri de familie.

Potrivit statisticilor guvernului, in Romania exista in jur de 89 de proiecte active destinate romilor. Diverse organisme au estimat ca, pana in prezent, acestea ar fi costat aproximativ 100 de milioane de euro.

Uniunea Europeana si Bucurestiul co-finanteaza sase programe nationale, pentru care Bruxelles-ul acopera, inca din 2008, 85% din costuri, adica 22,8 milioane de euro, restul venind de la bugetul national. Cele sase programe trateaza probleme precum excluderea sociala, absenteismul si abandonul scolar in cadrul comunitatilor de romi.

Licitatiile publice au fost castigate de companii relativ necunoscute, cu foarte putina experienta in domeniu. In unele cazuri, preturile pe care acestea le-au cerut pentru mobilierul de birou, calculatoare sau servicii au fost mult mai mari decat pretul pietei.

Chiar rapoartele ANR-ului arata ca expertii care au lucrat in cadrul acestor programe nu erau bine pregatiti si nu aveau suficienta experienta, in ciuda faptului ca primeau intre 25 si 65 de euro pe ora (100-250 lei).

In toate cele sase programe pot fi gasite numeroase alte exemple de cheltuieli cel putin discutabile. In cadrul programului "Impreuna pentru o Societate mai Buna", o avocata care nu are decat cinci ani de experienta primeste un salariu de 2800 de euro in fiecare luna, cu toate ca ANR-ul are propriul departament juridic. Proiectul are un buget total de 4 milioane de euro, din care nu mai putin de 1 milion au fost cheltuiti pe mobila noua, echipamente IT, audit financiar si cursuri de specializare.

Seful ANR-ului, Dinca, a refuzat in repetate randuri sa dezvaluie numele unor personaje cheie - si salariile acestora - angajate in cele sase programe co-finantate de guvernul roman si Uniunea Europeana.

Pe 5 octombrie 2010, Mihnea Motoc, ambasadorul Romaniei pe langa Uniunea Europeana a trimis un memoriu Ministerului Afacerilor Externe, Presedintiei, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii si ANR-ului, avertizandu-le ca reprezentantii Comisiei Europene sunt pe cale sa le trimita spre completare un chestionar legat de modul in care sunt cheltuite fondurile europene si nationale pentru mai buna integrare a romilor.

O luna mai tarziu, ambasadorul roman accentua faptul ca statele membre au la dispozitie fonduri europene in valoare de 9,5 milioane de euro destinate grupurilor dezavantajate, in special pentru proiecte referitoare la populatia roma.