Autoritatea pentru privatizare a cerut si a primit aprobarea guvernului pentru a plati, cu titluri de stat, preluarea complexului Prismatown de o banca privata. Banca, una dintre cele mai mari din tara, obtinuse in justitie complexul cu pricina, in contul unui credit pe care fostii proprietari ai Prismatown nu l-au rambursat integral.

Seful Autoritatii, Mircea Ursache, sustine ca statul cauta un teren pe care sa aseze un parc tehnologic destinat investitiilor in domeniul de virf al informaticii. E adevarat, Ursache a pregatit terenul in urma cu o luna si a lansat ipoteza unei posibile preluari a complexului Prismatown de la banca.

Fara doar si poate, tranzactia este perfect legala, sustin initiatorul ei, fostul presedinte al bancii, si analistii economici, afacerea presupune insa o cheltuiala substantiala din banul public si deschide perspectiva unui precedent pe care bancherii il considera periculos.

Ei se tem ca statul ar putea da o mina de ajutor oricarei banci unde mai are vreo participatie si ar scoate cu banul public castanele virite in foc de bancheri neatenti.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a cerut guvernului sa aprobe, la ultima sa sedinta, prin ordonanta de urgenta, preluarea de catre Autoritate a unei creante pe care Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD)-Societe Generale o avea asupra Prismatown SA, ne-a declarat ieri Mircea Ursache, presedintele AVAS.

Cererea formulata de Autoritate este justificata, sustine Ursache, de existenta unor solicitari ale marilor investitori in industria informatica de virf (IT) de a se crea un parc tehnologic in imediata apropiere a Capitalei.

“Mai multi mari operatori in IT au solicitat atit Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), cit si altor agentii ale statului care au legaturi cu investitorii straini, inclusiv AVAS-ului, o locatie pentru a dezvolta un parc industrial”, spune Ursache. El sustine ca AVAS a studiat intreg portofoliul propriu de gajuri pentru a gasi o locatie potrivita scopului propus.

“N-am identificat nimic intre propriile gajuri. Apoi ne-am uitat la gajurile detinute de bancile unde sintem actionari. Complexul Prismatown indeplinea conditiile cerute pentru infiintarea unui parc tehnologic si de aceea am solicitat aprobarea guvernului pentru a prelua creanta de la BRD. Daca

n-am fi gasit nici asa o locatie, atunci ar fi trebuit sa o cumparam de la entitati private si aveam in acest caz nevoie de derogare de la lege, care nu ne permite, deocamdata, decit sa valorificam creante ale entitatilor unde statul este actionar”, a adaugat Ursache.

Presedintele Autoritatii pentru privatizare nu a dorit sa numeasca vreun investitor strain care ar fi solicitat asa ceva, multumindu-se sa spuna ca e vorba de “vreo trei, patru, cinci mari corporatii din IT”. In pasul urmator, Ministerul Finantelor va emite titluri de stat in valoare egala cu aceea a datoriilor pe care trebuie sa le recupereze BRD.

Ursache spune ca, deocamdata, nu s-a luat o decizie prin care sa se stabileasca modul in care statul va recupera banii. “Vom transfera complexul Prismatown catre Ministerul Comunicatiilor, care va face un parc tehnologic acolo”, a adaugat Ursache.

Presedintele AVAS nu a putut insa lamuri in ce proiect precis de dezvoltare se gasea initiativa noua de creare a unui parc tehnologic, loc unde investitorii beneficiaza de semnificative facilitati fiscale. “Nu e nimic incriminabil in aceasta tranzactie, in opinia mea.

Incriminabil ar fi doar daca s-ar afla ce se ascunde in spatele acestor tranzactii, dar, din punct de vedere legal, ele au dreptul sa existe. Guvernul are si el posibilitatea sa faca ce vrea cu banii pe care-i gestioneaza, intr-o anumita masura.

BRD a facut o afacere buna pentru ca s-a asigurat ca-si recupereraza integral creanta daca statul vrea locatia”, ne-a declarat analistul economic Ilie Serbanescu.

Baltazar: “Creanta nu era disperata”

Bogdan Baltazar, membru in Consiliul de Administratie al BRD, sustine ca banca n-ar fi avut vreo problema cu recuperarea banilor. “Puteam sa valorificam fara probleme aceasta creanta, mai ales ca existau parti interesate sa o cumpere. Creanta nu era deloc intr-o situatie disperata.

Sigur ca, daca o preia AVAS, salvam niste cheltuieli ulterioare pe care le-am fi facut pentru a organiza vinzarea activului respectiv. Oricum, noi am finalizat procedurile judiciare, am obtinut declaratia de faliment si eram pe punctul sa o valorificam.

Aici a intervenit interesul guvernului de a face parc IT intr-un loc situat la cinci minute de aeroportul international, care poate fi extrem de interesant pentru orice investitor”, spune fostul presedinte al BRD. El a tinut sa precizeze ca BRD nu tremura de nerabdare sa recupereze rapid aceasta creanta, cu mare potential, care era, de altfel, integral provizionata.

“O banca mare, care face in noua luni un profit de 60 de milioane de dolari, n-are nevoie de nici un ajutor de la stat sau de aiurea. Are nevoie doar de clienti”, a adaugat Baltazar. Si totusi, unii bancheri privesc oarecum nervos aceasta tranzactie, facuta intre o banca privata si stat. “Nu a existat vreun proiect precis de creare a unui parc IT care sa justifice initiativa.

Oricum, este un gest in favoarea unei banci oarecum periculos pentru buget, caci ar putea crea precedente. Din perspectiva unui bancher, aici nu este vorba decit de un credit neperformant, pe care banca putea sa si-l rezolve singura”, ne-a declarat un bancher care a tinut sa-si pastreze anonimatul.