Metode ineficiente: e-mailul, fluturasii, telefoanele
Intelegerea modului si a motivatiei pentru care oamenii voteaza este o modalitate importanta de a monitoriza sanatatea civica a tarii. Potrivit unor studii publicate in Jurnalul de Psihologie Sociala din 2003, metodele impersonale precum e-mailul, fluturasii si convorbirile telefonice de rutina nu sunt efective, deoarece conteaza mai mult comunicarea personala, de calitate.
Predictii despre procesul de vot
John Krosnick, psiholog, a urmarit votantii inainte si dupa recentele alegeri din SUA. Cercetarile realizate arata ca factorii de predictie se impart in doua categorii: calitatile stabile si factorii specifici la un anumit proces de alegeri.
Calitatile stabile includ lucruri cum ar fi factori demografici de baza. In ansamblu, de exemplu, oamenii mai in varsta e mai probabil sa voteze decat tinerii, iar oamenii cu mai multa educatie este mai probabil ca vor vota mai mult decat cei cu un nivel mai scazut de educatie.
Factorii specifici alegerilor, adauga Krosnick, se refera la cum simte si cat de puternic simte un votant fata de candidatii dintr-o anumita cursa electorala.
Daca iti plac candidatii nu mai votezi
Intr-un studiu publicat in Jurnalul American de Stiinte Politice, el si colegii sai au analizat alegerile electorale din 1972 pina in prezent si au descoperit ca neagrearea vehementa macar a unui candidat este un factor predictor foarte puternic pentru iesirea la vot. Daca iti plac ambii candidati, esti multumit oricum si astfel este mai putin probabil ca vei vota, arata cercetatorul Krosnick.
O variabila specifica a alegerilor care a afectat alegerile din din SUA este observarea faptului ca lupta este foarte stransa. Si la noi in tara, in cazul alegerilor electorale ce vor avea loc pe 28 noiembrie exista aceasta variabila: perceptia unor alegatori ca "oricum tot cei de la putere vor iesi".
Dar aceasta perceptie arata neaparat ca este mai putin probabil ca oamenii sa se prezinte la urne? Raspunsurile la aceasta intrebare sunt amestecate: studiul realizat de cercetatorul Krosnick a descoperit ca daca o persoana crede ca alegerile vor fi stranse, acest lucru nu va prezice probabilitatea lor de a vota.
Competitia stransa aduna la vot mai multi oameni
Dar alte studii realizate de psihologi si cercetatori politici au descoperit ca alegerile foarte stranse au legatura cu iesirea la vot a oamenilor, inclusiv un studiu realizat de cercetatorul James Endersby, publicat in numarul din mai al Jurnalului Politicii.
Avand in vedere faptul ca si in Romania alegerile de anul acesta sunt foarte strinse, va fi interesant de corelat acest lucru cu procentul prezentei la urne pentru a vedea daca la noi in tara predictiile strinse cu privire la sansele candidatilor determina prezenta la vot sau absenteismul la urne.
Romanii declara ca se duc la vot, dar sunt doar vorbe
Institutul National pentru Studii de Opinie si Marketing arata ca intentia de participare la vot, anuntata in sondaje, ramane intotdeauna la nivelul declaratiei de intentie a respondentilor, participarea fiind intotdeauna mai mica.
Acest lucru inseamna ca, desi aproximativ 80% din electorat manifesta disponibilitate pentru a merge la vot, asteptarile noastre privind prezenta la urne trebuie sa fie mult mai rezervate. Aceasta este o concluzie universal valabila pentru cifrele prezentate si in campania pentru alegerile locale de institutele de sondare a opiniei publice (INSOMAR, CURS, IMAS).
La alegerile generale voteaza mai multi decat la locale
In Romania, prezenta la urne la alegerile generale a fost mai mare decat cea la alegerile locale. Este de asteptat asadar ca o astfel de situatie sa se intample si in anul 2004 aproximativ, deci, conform acestui rationament, ne putem astepta la o prezenta de aproximativ 65%.
" Daca facem un profil al categoriei de populatie care nu s-a decis cu cine sa voteze, vedem cine nu s-au decis asupra votului: electoratul feminin, persoanele care merg prima data la vot la alegerile generale (segmentul de varsta 18-22 de ani; persoanele cu nivel scazut de pregatire."
Daca sectia de votare e departe de casa sansele de particopare sunt mai slabe
In final, comoditatea joaca un rol important: de exemplu un studiu realizat de cercetatorul politic Henry Brady, PhD, de la Universitatea din California, Berkeley, a descoperit ca oamenii care locuiesc aproape de locurile de vot au o probabilitate mai mare de a vota decat aceia care locuiesc mai departe- chiar si un sfert de mila poate face diferenta.
Strategii psihologice de aducere la urne a cetatenilor
Alti psihologi sunt interesati sa afle cum pot fi oamenii convinsi sa iasa la vot. De exemplu, o echipa interdisciplinara de cercetatori de la Centrul pentru psihologie politica de la Universitatea din Minnesota, condusi de John Sullivan au realizat un studiu asupra unui experiment realizat de miscarea de tineret "Aduceti voturile" in timpul campaniei prezidentiale din 1996.
Aceasta miscare a cerut in decembrie 1995 votantilor nou inregistrati sa completeze o carte postala in care sa promita ca vor merge la vot, iar apoi au trimis-o prin posta cu 2 saptamani inainte de alegeri.
"Voi vota pentru ca..."
De asemenea, ei au trimis altor potentiali votanti o carte postala in care sa completeze propozitia "Voi vota pentru ca…….". Cercetatorii au sugerat ca acest concept psihologic "atitudinea de avocat"- idea ca un angajament scris sau oral creste probabilitatea ca o persoana sa manifeste intradevar un anumit comportament.
Ei considera ca oamenii care primesc documentul cu promisiunea lor au o probabilitate mai mare de a vota decat cei care primesc al doilea tip de carte, deoarece vor avea un sentiment mai puternic de angajare decat cei care au primit cartea postala cu propozitia de completat. Psihologii arata ca "atitudinea de avocat" poate ajuta la motivarea potentialilor votanti sa mearga la urne.
