Inundatiile si bugetul public (de Daniel Daianu)

de Daniel Daianu     Jurnalul National
Miercuri, 20 iulie 2005, 0:00


Nu exista economie, in lume, care sa functioneze in mod imperturbabil la socuri adverse puternice; acestea includ calamitati precum inundatii de mari proportii.

Un dezastru provocat de natura distruge avut public si privat, anuleaza/amputeaza, fie si temporar, surse de venit personal si al unor intreprinderi, incetineste activitati economice (ex: deturneaza aprovizionari sau blocheaza cai de transport).

De aceea, consecintele unui dezastru afecteaza atat fluxuri curente de activitati economice (PIB-ul realizat intr-un interval de timp, un an), cat si stocul de avutie nationala – infrastructura publica si privata, stocul de locuinte etc. – ce se reface, cel mai adesea, in ani de zile.

Lucrurile se complica atunci cand parti din infrastructura (avutie) au fost neglijate ani de zile (a avut loc o "dezinvestitie"), iar slabiciunile sunt scoase la iveala de dezastru.

Am auzit afirmatii de genul "indicatorii macro nu mai conteaza in circumstantele actuale", avand in vedere inundatiile. Este de inteles atitudinea care exprima frustrarea fata de constrangerile impuse de un program economic ce prevede un deficit bugetar scazut.

Si nici nu este de mirare inclinatia de a relaxa corsetul unui program care accentueaza dezinflatia si nevoia de a controla deficitele externe cu ajutorul instrumentului bugetar – in conditiile in care expansiunea creditului neguvernamental este foarte greu de tinut in frau, cu sau fara mijloace administrative.

De altfel, cifrele unei analize recente a FMI arata ceea ce subliniez de mai mult timp: ca, in Romania, nu strivirea bugetului public este solutia pentru stavilirea deficitelor externe; studiul indica ca pentru a reduce deficitul comercial cu 1% din PIB, alte conditii fiind neschimbate, ar trebui realizat un surplus bugetar net de 5% din PIB, ceea ce este totalmente impracticabil.

Dar una este sa vorbim despre cheltuieli suplimentare ale bugetului – pentru contracararea efectelor inundatiilor – care sa fie bine chibzuite si altceva daca punga publica s-ar deschide fara oprelisti. Ceea ce pare rezonabil in conditii foarte vitregi poate deveni pagubitor daca subestimam conditii obligatorii de conduita inteleapta in politica economica.

Daca incasarile la buget ar fi superioare estimarilor de la inceput de an, cu atat mai mult ar fi greu de justificat cresterea excesiva a deficitului bugetar in acest an. Efectele inundatiilor trebuie contracarate cu mijloacele de care dispunem.

Si trebuie facut in asa fel incat oamenii napastuiti sa fie ajutati, sa capete adapost adecvat pana in iarna, sa aiba hrana, iar copiii sa poata sa mearga la scoala. Trebuie, totodata, ca infrastructura (drumuri, poduri) sa fie reparata in regim de urgenta –, acolo unde este posibil.

De aceea, suma de peste 1 miliard lei noi alocata de Guvern pentru interventii in zonele sinistrate este binevenita. Cat de suficienta este ramane sa vedem. Aceasta inseamna ca executia bugetara cunoaste o rectificare noua, din mers, impusa de noile conditii.

Este obligatoriu ca fonduri Sapard si ISPA sa capete destinatii noi, in conformitate cu nevoile aparute in urma inundatiilor, ceea ce s-ar adauga la resursele bugetului public. Comisia UE are de ce sa vina in intampinarea cerintelor formulate de Guvernul roman. Exista si alte posibilitati de atragere de fonduri externe care nu impovareaza bugetul public.

Dar este clar ca efortul va fi preponderant intern. Sunt cheltuieli obligatorii pe care trebuie sa le facem si bugetul public trebuie ajustat in acest scop. Si totusi, nu trebuie neglijate echilibrele macro.

Anul 2005 contura derapaje inaintea inundatiilor; tinta de inflatie, chiar ajustata in sus, la 7,5%, este foarte ambitioasa; deficitul de cont curent are multe sanse sa fie in jur de 9% din PIB. Inundatiile complica gestionarea politicii economice, in acest an implicand cheltuieli guvernamentale suplimentare.

Guvernul a revenit la decizia de acum cateva saptamani de a nu acorda indexarea de 6% bugetarilor. Decizia ar onora un angajament initial si ar linisti un segment major din electorat.

Dar masura intra in dezacord cu cerinta de a economisi cat mai mult resurse bugetare pentru a compensa efecte ale inundatiilor in corelatie cu nevoia de a continua dezinflatia si nu ignora cresterea rapida a deficitelor externe. S-au suplimentat si resurse destinate agriculturii. Dar si acesti bani fac parte din executia bugetara a acestui an.
Chiar si in conditii foarte potrivnice, nu trebuie sa neglijam echilibrele macroeconomice.

PS. PIB-ul Romaniei va creste in 2005 cu circa 5%, in pofida inundatiilor.



















34 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică