Din punctul de vedere al serviciilor,

Romania nu are nici macar un kilometru de autostrada

de     Saptamana Financiara
Luni, 12 septembrie 2005, 0:00


Romania a construit in ultimii 15 ani doar 100 de kilometri de autostrada. Asta inseamna, cu marinimie, 7 kilometri pe an. Potrivit strategiilor elaborate de guvernanti, mai avem de „ridicat” 1.800 de kilometri. In ritmul de pana acum, ne-ar lua 257 de ani ca sa ne atingem „targetul”. Ca sa nu mai spunem ca tintele in domeniu, stabilite de autoritati, costa oficial aproape 11 miliarde de euro

Nu exista in tara noastra o definitie a autostrazii, in sensul occidental al cuvantului. Este totusi ceva, stabilit de o ordonanta de urgenta (195 din 12/12/2002) - privind circulatia pe drumurile publice.

„Autostrada - drumul conceput si construit special pentru circulatia autovehiculelor cu sau fara remorci, care nu serveste proprietati alaturate si care are pentru cele doua sensuri de circulatie parti carosabile distincte, separate intre ele printr-un spatiu care nu este destinat circulatiei sau, exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia locurilor speciale sau cu caracter temporar; nu

intersecteaza la nivel drumuri, cai ferate sau linii de tramvai; este prevazuta cu semnalizare speciala”.

E adevarat, nu sunt de incriminat cei de la circulatie pentru aceasta explicatie dar, oficial, este singura. Culmea este ca „pe teren” aceasta asa-zisa definitie este aplicata intocmai.

„DEX-ul” rutier

Cum ar trebui sa stea lucrurile? Potrivit expertilor in domeniu, o autostrada are cel putin doua benzi de circulatie pe sens (exista autostrazi in SUA care au 12-14 benzi pe sensul de mers), iar partile carosabile sunt intr-adevar distincte si nu intersecteaza alte drumuri, cai ferate etc.

Dar ceea ce face diferenta cu adevarat sunt serviciile conexe: benzinarii, spatii de cazare, parcari, posturi telefonice, restaurante, puncte pentru servicii de urgenta, echipaje de politie si ambulante dedicate exclusiv acestui tip de drumuri. Recunoasteti pe cei aproximativ 200 de kilometri de autostrada din Romania astfel de servicii?

Explicatii oficiale

Autostrada Bucuresti-Pitesti este cea mai veche din Romania. A fost reparata ultima oara in 2003, cand s-au cheltuit 14 milioane de euro. Acum intra iar in „refacere”. Ca sa indeplineasca standardele europene, i-ar mai trebui o gramada de lucruri. Trecem peste numarul si mai ales starea capacitatilor de cazare si ajungem la telefoane.

Acestea sunt, pe alte meleaguri, legate la un comandament central. Utilitatea lor pentru raportarea accidentelor sau a altor evenimente care se petrec in trafic nu trebuie dovedita.

In afara de patrulele de politie si ambulante, ar mai trebui sa existe camere video, amplasate, de regula, in pozitii-cheie cum ar fi nodurile rutiere sau podurile care supravegheaza traficul si cu care se face o clasificare statistica a vehiculelor pe categorii, obtinandu-se date necesare pentru fluidizarea traficului.

In aceleasi locuri ar trebui amplasate statii meteo prin intermediul carora se obtin date despre starea vremii. Toatea acestea sunt concentrate si analizate intr-un centru principal de control unde se iau deciziile, iar informatiile utile soferilor ar trebui afisate pe panouri de avertizare astfel incat sa fie eliminate blocajele.

Desigur, lucrurile despre care am vorbit raman un vis frumos pentru autostrada Bucuresti-Pitesti. La inceputul anului s-a incercat organizarea unei licitatii pentru realizarea unui parteneriat public-privat, dar nu s-a ajuns la vreun rezultat.

Suma care trebuie pusa in joc este destul de mare, 10-11 milioane de euro, asa ca acum se cauta finantare externa, sustin cei de la Ministerul Transporturilor. Totusi, nu s-a mai auzit nimic despre asta, iar surse din institutia mentionata apreciaza ca astfel de sisteme nu vor fi instalate in urmatorii doi ani.

Deocamdata se lucreaza (din nou) doar la infrastructura, insa nimeni nu poate estima cat vor dura lucrarile.

Deloc surprinzator, cu unele mici variatiuni, lucrurile sunt identice si pe foarte inaugurata autostrada a „soarelui”, Bucuresti - Constanta. Ea a fost inclusa in mult mediatizatul coridor IV european, dar a fost inceputa in urma cu aproximativ zece ani. Pana acum nu s-a construit nici macar jumatate.

Oficiali din Ministerul Transporturilor spun ca doua tronsoane din autostrada sunt dotate cu sisteme de control cum ar fi telefoane SOS, camere video sau panouri de avertizare. Problema e ca unele telefoane sunt doar de decor, panourile de avertizare nu functioneaza, iar pentru patrule de politie, echipaje de pompieri sau Salvare nu a venit inca vremea.

Abia acum se pune problema sa se incheie contracte in acest sens. O alta mare lipsa este cea a spatiilor de servicii cum ar fi benzinarii, parcari, moteluri sau restaurante. Si in acest caz am fost asigurati ca anul viitor vor fi concesionate terenuri de pe marginea autostrazii pentru ca acestea sa fie construite.

Ce ne invata nemtii

De ce ni se strica drumurile la nici un an dupa refacerea lor? O intrebare care macina milioane de romani. In urma cu doi ani, specialistii romani au apelat la colegii lor din Germania.

Nemtii au spus ca la nivelul traficului din tara noastra (16.000-18.000 vehicule zilnic), inaltimea de 23 de centimetri a stratului de beton asfaltic sau de ciment este insuficienta. La ei, acesta este de 32 de centimetri la un trafic de 24.000-26.000 de vehicule zilnic.

O alta problema este dimensiunea redusa a stratului de la baza autostrazii, care are menirea de bariera in calea apelor subterane. In Romania, acest strat are 23 de centimetri si este din balast, in timp ce la nemti are 40-60 de centimetri si este din piatra sfaramata, mult mai eficienta.

„Prioritati”

Ministerul Transporturilor nu a dus niciodata lipsa de „prioritati” in domeniul infrastructurii rutiere. Ca sa ne referim doar la autostrazi, se stie ca in opinia unora principala „urgenta” este Bucuresti-Constanta. Deocamdata s-au dat in folosinta putin peste 100 de kilometrim, iar cele mai optimiste previziuni prevad ca restul se va termina de construit in 2009.

Altii cred ca Bucuresti- Timisoara ar fi prioritatea nr. 1. Aceasta ar face parte tot din coridorul IV. Pe de alta parte, opozitia crede ca Brasov-Bors este cea mai importanta. Pana se vor lamuri, pe tipuri de urgente, toate aceste dileme, Romania continua sa se afla pe ultimul loc la capitolul autostrazi.

Teoria ca teoria

In prezent, se desfasoara lucrari pe tronsoanele Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda (54 km), fondurile fiind asigurate - teoretic - prin Programul ISPA (75%) si de Guvernul Romaniei (25%). Au fost, un timp, in desfasurare si lucrarile pe autostrada Brasov-Bors, pe tronsoanele Suplacu de Barcau-Bors (64 km) si Cluj-Campia Turzii, preconizate sa se finalizeze in 2008.

Ceva intre sosea si autostrada se construieste intre Adunatii Copaceni si Giurgiu, unde va fi reabilitat DN 5. Lucrarile prevad reabilitarea si modernizarea DN 5 la nivel de drum expres, cu patru benzi, refacerea a patru poduri si construirea a doua poduri noi. Lucrarile se vor incheia in 2007.

La nivel de proiect, guvernul are in pregatire procedurile de obtinere a finantarilor si realizare a studiilor de fezabilitate pentru tronsoanele de pe autostrada Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Bucuresti (tot coridorul IV). S-ar mai vrea transformarea centurii Capitalei in autostrada, cu o lungime de 99 de kilometri.

Costuri de constructie

Un kilometru de autostrada costa intre un milion si 6 milioane de euro, in functie de relief si lucrari conexe. Autostrada Brasov-Bors, ce urma sa fie realizata de consortiul americano-turc format din companiile Bechtel si Enka, are o lungime de 415 kilometri si costa, in total, aproape 3 miliarde de euro.

In suma erau incluse si cheltuielile de proiectare, expropriere si amenajare a teritoriului. Constructia propriu-zisa costa 2,241 miliarde euro, adica 5,4 milioane euro pe kilometru. Pentru comparatie (in conditii similare de relief), o lucrare Bechtel din Croatia (200 km de autostrada) a costat 4,1 milioane euro pe kilometru.

De retinut ca lucrarile au avut si o componenta de deminare a zonei (dupa conflictul din fosta Iugoslavie).

Pe traseul Bucuresti-Constanta, preturile au fost sensibil mai mici, dat fiind faptul ca relieful este plan: 1,5 milioane euro pe kilometru pentru portiunea betonata, si 2,3 milioane euro pe kilometru pentru cea asfaltata.

Coridorul IV paneuropean

Potrivit unui studiu al Societatii Academice Romane (SAR), Coridorul IV paneuropean nu era proiectat, initial, sa strabata Romania. }ara noastra „avea” doar un traseu de tranzit intre Timisoara si Turnu-Severin.

In urma evenimentelor din fosta Iugoslavie, proiectul a fost refacut, si Romaniei ii revin acum 1.366 de kilometri, incluzand variantele ocolitoare pentru orasele Bucuresti, Pitesti, Sibiu, Sebes, Deva, Orastie si Constanta.

Pentru 2006 se preconizeaza demararea lucrarilor la sectoarele Arad-Timisoara (49 de kilometri) si Deva-Orastie (32 de kilometri). Unul dintre tronsoanele pentru care se cauta finantare in prezent este Timisoara-Lugoj.

Costurile pentru constructia celor 600 de kilometri de autostrada se ridica la aproximativ 3,5 miliarde euro. Asta in conditiile in care traseul autostrazii strabate Valea Oltului, una dintre portiunile ce ridica mari dificultati executantilor. Tot acest coridor rutier ar trebui finalizat in 2009-2010.

„Inventatori”: nemtii si italienii

Primele autostrazi au inceput sa fie construite in 1900, apoi 1909 in Germania. Ele au aparut din necesitatea de dezvoltare a anumitor zone economice, dar si din cauza dezvoltarii unui „concurent” al transportului rutier: cel naval. In 1924, italianul Puriell construieste prima autostrada „adevarata”, cu o lungime de 85 km, intre Milano si Varese.

In 1945 in Germania existau 3.800 km de autostrada (in 1909 erau doar 10 km). La inceputul anilor ‘50 acest tip de infrastructura rutiera a cunoscut o dezvoltare deosebita, mai ales in America de Nord.

Topul autostrazilor

• Israel - 16.100 km
Germania - 9.000 km
• Franta - 7.800 km
• Italia - 6.800 km
• Marea Britanie - 3.000 km
• Spania - 2.700 km
• Cehia - 400 km
• Iugoslavia - 366 km
• Ungaria - 350 km
• Bulgaria - 290 km
• Croatia - 260 km
• Polonia - 250 km
• Slovacia - 257 km
• Slovenia - 230 km
• Romania - 200 km

Edward Pastia, Costel Stroescu



















442 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri