Distanta pana la un bancomat este un indiciu despre "stelele" pe care le are un oras
Cu cateva luni inainte de 1 ianuarie 2007, sociologii incep sa lucreze la un clasament inedit: care localitate din Romania are cel mai mare grad de "europenitate"?
"Timisoara - cel mai european oras al tarii" - au scris ziarele, saptamana trecuta, cu litere de-o schioapa, prezentand un clasament al celor mai "europene" patru orase ale Romaniei. Pe locurile urmatoare - Cluj, Constanta si Iasi. Cum s-a ajuns la acest clasament si unde sunt celelalte orase, inclusiv Capitala?
Studiile despre calitatea vietii urbane sunt o practica obisnuita in tarile europene. Ele se bazeaza pe cercetari sociologice care arata care este gradul de satisfactie a locuitorilor unei urbe fata de viata pe care o duc. Studiile se bazeaza pe o suma exhaustiva de indicatori, care permit, in final, realizarea unor clasamente privitoare la orasele care ofera cele mai bune conditii de viata.
In Romania, proiectul-pilot al studierii vietii urbane apartine ONG-ului Grupul de Economie Aplicata. Semnat de Liviu Voinea si Laura Simionescu, studiul, aparut luna aceasta, isi propune sa calculeze "gradul de europenitate" a patru orase mari: Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara, alese pe criteriul geografic. "A trebuit sa alegem un numar limitat de orase.
Am ales patru regiuni de dezvoltare din cele opt. In faza a doua am vrea sa facem studiul pentru toate municipiile", spune Liviu Voinea. De ce a fost ocolit Bucurestiul? Liviu Voinea argumenteaza ca, in orice clasament si pe orice indicatori (investitii, comert etc.), Capitala ar fi iesit "sigur pe primul loc".
Pe de alta parte, arata coautorul cercetarii, proiectul si-a propus sa surprinda gradul de constientizare a integrarii din partea administratiilor locale, "centrul" fiind mult mai bine monitorizat de autoritatile romane si europene. "Ideea nu a fost sa facem clasamente, ci sa constientizam opinia publica ca integrarea este si la nivel local, nu doar la centru.
Studiul este, in primul rand, un instrument de monitorizare a performantelor administratiilor locale".
GEA opereaza cu un indicator productie proprie. Indicele de europenitate este o suma a trei subindicatori: economic, administrativ si socio-cultural, care, la randul lor, se bazeaza pe anumite variabile statistice. O variabila importanta este monitorizarea de presa, care diagnosticheaza cat de bine pregatita este o municipalitate pentru integrare.
Ce inseamna sa fii mai european decat ceilalti
Un oras cu un indice ridicat de europenitate trebuie sa gazduiasca firme cu capital strain, care au subscris un capital social ridicat, sa fi atras prin IMM-urile locale, prin administratie si prin ONG-uri finantari europene, sa fi lansat obligatiuni municipale, sa aiba suficienti angajati pe integare la Primarie, sa se fi infratit cu alte orase occidentale, sa aiba un numar ridicat de rezidenti
straini, sa aiba studenti care sa studieze integrarea europeana, sa aiba schimburi culturale cu orase din alte tari si o presa preocupata de subiecte de integrare. Cel mai important dintre cele trei subcriterii este cel economic, acest indicator facand, in final, diferenta dintre cel mai european si cel mai putin european.
"Era oarecum de asteptat ca Timisoara sa fie cel mai european oras", explica Liviu Voinea, argumentand ca acolo s-au produs cele mai semnificative investitii straine.
Cui foloseste studiul? Municipalitatilor si investitorilor straini, raspunde Liviu Voinea, care adauga ca acestia au acum un instrument ce le arata care este potentialul de dezvoltare si nivelul de "prietenie" pe care il au orasele fata de banii europeni.
Concluziile GEA
- In 2005, Timisoara si Iasi au inregistrat ritmul cel mai ridicat de "europenizare", adica cele mai mari ritmuri de crestere ale indicelui de europenitate. Este firesc - spun autorii - ca orasul cu un grad mai scazut de europenitate, Iasi, sa aiba un ritm mai ridicat de europenizare, data fiind necesitatea acestuia de a ajunge din urma zonele mai dezvoltate.
Ritmul inregistrat de Timisoara poate surprinde si o explicatie ar putea consta in efectul de antrenare pe care il are, in special, performanta economica asupra celorlalti indicatori.
- Constanta sta cel mai bine la subindicatorul administrativ datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala si numarului de acorduri de infratire cu orase europene.
Articol integral in Banii Nostri
