Dosariada Romaniei a ajuns la faza "Oameni din Sport". Persoane care stiu ce vorbesc ne avertizeaza ca politia secreta a lui Ceausescu a avut colaboratori sportivi importanti si ca, in viitorul apropiat, "vor cadea statui".

Cum, in sport, statui la figurat nu au decat o mana de oameni, cativa fotbalisti, canotori, tenismani si gimnaste, te si sperii la gandul ca vom ramane la categoria "Mari Romani" doar cu Bula, Zmeul cel Rau sau yoghinul Gregorian Bivolaru. Pana acum nimeni n-a facut o estimare a numarului turnatorilor in trening ca sa vedem despre ce vorbim, dar ne poate ajuta o comparatie a R.

S.R. cu Republica Democrata Germana.

Conform cercetarilor efectuate de specialistul in stiinte sportive Giselher Spitzer, 66 de sportivi si oficiali ai lotului national al RDG erau activi ca informatori in cursul Jocurilor Olimpice de la Munchen din 1972, executand diferite misiuni care nu aveau de-a face numai cu sportul. Cei 66 reprezentau cam 10 la suta din lotul national al tarii prietene din lagarul socialist.

In timp, proportia informatorilor din lotul RDG a crescut mereu. La Montreal ajunsesera 14 la suta din lot, la JO de la Lake Placid din 1980 - 20 la suta, iar la Sarajevo - un sportiv din patru era un agent sau colaborator al STASI, temuta politie secreta est-germana. Una peste alta, Spitzer considera ca in cadrul asociatiilor sportive din RDG activau cam 3.000 de spioni STASI.

Din acest motiv putem considera linistiti ca am avut si noi cel putin o mie-doua de sportivi cu "ochi albastri".

Cifra e mare si are un potential imens de a genera un sir nesfarsit de scandaluri. De aceea, e util de la inceput sa definim sintagma "informator al Securitatii". Un filozof care n-a colaborat cu organele, dar putea sa calatoreasca in strainatate l-a definit ca fiind un om care livreaza voluntar sau la cerere informatii serviciilor secrete.

Definitia asta fara nuante, ce separa lucrurile in alb si negru, nu se aplica in sport. Securitatea supraveghea tot ce misca, dar Sportul, mijlocul cel mai eficient de a construi o imagine pozitiva a Romaniei lui Ceausescu peste hotare, se bucura de o atentie speciala.

Astfel, principala misiune a baietilor de la "Ochiul si Timpanul" era "securizarea concursurilor internationale", ca nu cumva vreunul dintre sportivii-fauritori de imagine sa fuga in Occident, facand astfel praf tabloul paradisului socialist. Pentru asta orice mijloc era bun.

Cristian Gatu, unul dintre handbalistii de aur ai Romaniei, povesteste ca exista un ordin al Ministrului Apararii care ii obliga pe sportivii de la Steaua sa dea cu subsemnatul la intoarcerea din strainatate. Asta nu inseamna, automat, ca toti stelistii erau colaboratori pentru ca multi, inclusiv Gatu, au suferit de pe urma Securitatii.

In afara de cei afectati direct de Securitate exista alta categorie de fosti sportivi, cum ar fi fotbalistul Cornel Dinu, care declara ca au colaborat "pentru tara". Dinu chiar se avanta si afirma ca performantele europene ale lui Steaua si Dinamo n-ar fi fost posibile fara aportul tenebros al Securitatii.

Acum, parca ii si vezi cu ochiul mintii pe agentii lui Ceausescu pregatind celebrul meci in care Dinamo a zdrobit Hamburg-ul decadentilor vest-germani cu 3-0.

Capitanul Stejar, un 007 mioritic, a stabilit, prin filaj, ca fundasul Kalz, adversarul lui Orac, are o batatura la dreptul, iar agenta Mioara i-a facut din patriotism un marcaj om la om toata noaptea lui Magath, sa-l stoarca pe varful dusman de vlaga inaintea meciului.

In sfarsit, exista si sportivi impaciuitori, tip "iarta gresalele noastre", cum e canotoarea Elisabeta Lipa pentru care "securistul era prietenul nostru". In rest, personaje precum Mitica Dragomir de la Liga n-au nici o apasare. Fostul conducator al Victoriei, clubul Securitatii, se considera "drept ca o lumanare", pentru ca el nu colabora, ci ii racola pe altii sa colaboreze.

In mod evident, Securitatea, prin structura sa, macula tot ce atingea. In Sport se trecuse demult de stadiul atingerii, se ajunsese la o simbioza a Securitatii cu sportivii de top. Acestia erau rasplatiti cu favoruri meschine, gen inchiderea ochilor la bagajul burdusit cu sapunuri Fa si, din cand in cand, cate un video care facea in tara cat un sfert dintr-o Dacie.

De aceea, singurul criteriu moral eficient de judecata al sportivilor colaboratori sunt chiar notele semnate de acestia. Daca marele gimnast, fotbalist sau tenisman X a scris, negru pe alb, ca colegul lui de echipa se pregateste sa fuga in strainatate, atunci respectivul e chiar un ticalos.

Nimeni nu-i va taia capul pentru ca, spre deosebire de Mona Musca, nu si-a cladit statuia operand cu concepte morale. Felul genial in care executa flick-flack-urile, loburile, driblingurile nu i-l va rapi nimeni si, probabil, nici nu ii va scadea popularitatea. Asa s-a intamplat in Germania cu celebra patinatoare Katarina Witt, dovedita a fi colaboratoare benevola a STASI. Doar cativa prieteni si cativa oameni ii vor intoarce spatele.