Nu e caritate, e business. Rezolutia Parlamentului European, adoptata la 10 iulie 2006, prin semnaturile a 407 deputati, care cere Guvernului Romaniei sa autorizeze adoptii internationale pentru 1.092 de copii, e generata de necesitatea incheierii unei afaceri.
E rodul lobby-ului unor ONG-uri si avocati care au castigat sau urmeaza sa castige (sau nu) circa 20 de milioane de euro - in functie de reusita demersului lor. Varful de lance al acestui grup de interese este un personaj de vaza: Fran?ois de Combret.
Francezul, al carui nume nu le va spune nimic majoritatii cititorilor nostri, este totusi o figura europeana proeminenta, cu multa influenta in cercurile decizionale unionale: consilier personal al fostului presedinte al Frantei Valery Giscard d’Estaing si secretar general al Palatului Elysee pana in 1981, dl de Combret s-a ocupat, in calitate de manager al Bancii Lazard, de privatizarea
Renault, France Telecom, Aerospatiale si de alte tranzactii-cheie ale statului francez.
A consiliat Renault in vederea asocierii cu Nissan, Aerospatiale pentru fuziunea cu Matra si Daimler Aerospace (rezultanta fiind EADS) si Sagem pentru fuziunea cu Snecma (rezultanta fiind Safran). Ca rezultante ale acestor consilieri, Fran?ois de Combret este, actualmente, membru in Consiliile de Administratie ale Renault si Safran.
De asemenea, este consilier expert al bancii UBS Investment, director al Nexans Cabling Systems si membru in board-ul Bouygues Telecom.
Ca orice european de vaza care se respecta, dl de Combret s-a implicat si in proiecte caritabile. In 1990, a fondat un ONG - SERA (Solidarite Enfants Roumains Abandonnes - Solidaritate pentru copiii romani abandonati), al carei scop declarat rezulta limpede din titulatura.
Trambulina pentru Tabacaru
Sase ani mai tarziu, a luat fiinta SERA Romania. Oficial, Fran?ois de Combret n-a fost implicat in noua organizatie, despre care actualul director executiv, Bogdan Simion, spune ca „a fost doar numita asa in onoarea SERA, care facuse foarte multe pentru copiii abandonati din Romania“.
Cert este ca, in decursul anului 1996, SERA Romania a fost finantata, integral, de SERA (Franta). Iar in 1997 presedintele SERA Romania, Cristian Tabacaru, a devenit secretar de stat, presedinte al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptii, cu sprijinul nemijlocit al dlui de Combret.
Dupa cum singur recunoaste, acesta a intervenit, prin intermediul presedintelui Frantei, Jacques Chirac, pe langa presedintele Constantinescu si premierul Ciorbea, pentru infiintarea Autoritatii care urma sa supervizeze exportul copiilor si pentru numirea dlui Tabacaru la sefia respectivei institutii.
Pe cale de consecinta, pana in decembrie 1999, cand a demisionat, dl Tabacaru a pus pe roate celebrul sistem de export al copiilor romani orfani sau abandonati prin intermediul ONG-urilor, o afacere cu profituri anuale totale de peste 90 de milioane de dolari (estimari oficiale). Desigur, SERA Romania nu a fost implicata niciodata in intermedieri de adoptii in strainatate.
SERA Romania a continuat sa deruleze o serie de proiecte destinate imbunatatirii conditiilor de viata ale micutilor parasiti. Cu finantare atat privata, cat si guvernamentala sau din partea unor organisme internationale (UE prin PHARE si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Mondiala si USAID).
SERA Franta a continuat si continua sa pompeze bani in SERA Romania, ca si intr-o serie de ONG-uri implicate in adoptii. In total, conform site-ului SERA Romania, SERA Franta a cheltuit pentru programele sale derulate in Romania, din 1990 incoace, 115 milioane franci francezi (circa 17,5 milioane euro, la cursul din 15 februarie 2002, cand moneda franceza a fost retrasa definitiv din circulatie).
12 iunie 2006 - Romania, Guantanamo in „Financial Times“
33 de ONG-uri ce activeaza in Romania, dintre care 6 semneaza cu „Anonim“, cumpara o intreaga pagina publicitara, in editia din 12 iunie a cotidianului britanic „Financial Times“, platind peste 100.000 de euro.
ONG-urile folosesc spatiul respectiv pentru a publica un articol defaimator la adresa tarii noastre, intitulat „Criza ascunsa a protectiei copilului in Romania“.
In articol, Romania este portretizata ca un „Guantanamo“ al bebelusilor, in care mii de copii abandonati sunt torturati. Se pretinde chiar ca statul a refuzat sa finanteze funeraliile copiilor infectati cu SIDA.
Este criticata legislatia (im-plementata in ianuarie 2005) si este atacat Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, pentru ca afirma ca legea romaneasca e „in concordanta deplina cu standardele UE si Conventia Natiunilor Unite pentru drepturile copilului“.
Este criticata Emma Nicholson, pentru strasnicia cu care se opune adoptiilor internationale si pentru faptul ca, prin intermediul „High Level Group“, ar influenta politica in domeniul protectiei copilului in Romania si Bulgaria.
Chiar plasata fiind intre alte solicitari de tip birocratic, este limpede ca cererea de capatai a acestui articol petitionar este reluarea adoptiilor internationale.
Articolul se incheie cu indemnul de a contribui la ajutorarea copiilor din Romania. Si se da si indicatia de a vizita in acest sens website-ul www.romanianchild.org (de fapt www.copilroman.org) unde ar urma sa se publice rapoarte periodice ale grupului de actiune.
Vizitand site-ul cu pricina, am constatat o similitudine aproape completa intre lista semnatarelor manifestului din „Financial Times“ si lista ONG-urilor care au realizat site-ul (vezi tabelul alaturat).
Acest fapt este foarte important din prisma celor sustinute de Fran?ois de Combret si de seful SERA Romania, Bogdan Simion. Acestia pretind ca nu au avut nici in clin, nici in maneca cu protestul din „Financial Times“. Totusi, SERA Romania este pe lista din www.copilroman.org.
Autoritatile de la Bucuresti, implicit Bogdan Panait, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC), au reactionat la articolul din „Financial Times“, afirmand ca este un nou atac la adresa Romaniei: „Unele dintre organizatiile semnatare ale acestui document se ocupau de intermedierea adoptiilor internationale inainte de ianuarie 2005, iar
scopul lor este limpede - reluarea adoptiilor internationale“, a precizat Panait.
13 iunie 2006 - Conferinta lui de Combret
Chiar a doua zi dupa publicarea in „Financial Times“ a manifestului antiromanesc, Fran?ois de Combret sustine o conferinta de presa la Strasbourg, insotit de europarlamentarii francezi Jean Marie Cavada si Claire Gibault.
In cadrul conferintei se reitereaza o parte din afirmatiile facute in articolul publicat in „Financial Times“ si este acuzat Guvernul Romaniei pentru blocarea adoptiilor internationale, in primul rand a 1.092 de adoptii „deja aprobate“.
