Amenzile pentru medicii care lasă bolnavii să aștepte pe hol - aplicabile sau nu? Între doctorii care spun că legea poate fi respectată și cei care nu vor să mai consulte toți pacienții, pe motiv că nu sunt urgențe

de Alina Neagu     HotNews.ro
Joi, 29 august 2019, 12:15 Actualitate | Sanatate


Spital
Foto: scjuilfov-asec.ro
​​Amenzi de până la 3.000 de lei pentru medici și de până la 30.000 de lei pentru spitale, dacă pacienții care se prezintă la urgențe sunt lăsați să aștepte pe holul spitalului peste intervalul de timp prevăzut de lege - între 0 și 240 de minute, în funcție de gravitatea urgenței. Măsura a fost adoptată de Guvern săptămâna aceasta. Cât de aplicabilă este ea în condițiile în care numărul pacienților care se prezintă, în lipsă de alternative, la departamentele de urgență ale spitalelor este foare mare, iar multe spitale au deficit de personal, aparatură sau paturi? Cum se vede această măsură prin ochii doctorilor care trebuie să o respecte și care sunt măsurile complementare necesare pentru ca sistemul de urgență să funcționeze fără aglomerație, cozi, nervi și amenzi?


Info pe scurt:

  • Personalul din spitale care lasă pacienții ce se prezintă la urgență să aștepte pe hol peste intervalul de timp prevăzut de lege va fi amendat cu sume între 1.000 și 3.000 de lei, iar spitalele vor primi amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei, prevede o Hotărâre de Guvern adoptată săptămâna aceasta.
  • Timpii legali de așteptare la urgențe sunt cuprinși între 0 și 240 de minute, în funcție de gravitatea urgenței: pentru pacienții de cod roșu (resuscitare) - 0 minute; pacienții cod galben (situaţie cu risc major/ status mental alterat/orice durere intensă sau disconfort major) - 15 minute; pacienții cod verde (urgent) - 60 de minute; pacienții cod albastru (non-urgent) - 120 de minute; pacienții cod alb (consult) - 240 de minute.
  • "Sunt necesare aceste măsuri pentru responsabilizarea personalului medical pentru respectarea normelor de sănătate. S-a dovedit faptul că este nevoie și de măsuri coercitive pentru ca sistemul să funcționeze" - ministrul Sănătății, Sorina Pintea.
  • Timpii de așteptare pentru pacienții care ajung la urgență reprezintă un măr al discordiei asupra căruia pacienții și personalul medical au versiuni complet diferite: pe de o parte, pacienții se plâng că ei sau rudele lor au așteptat ore întregi fără să fie băgați în seamă pe holurile spitalelor, la urgențe. De cealaltă parte, medicii spun că vina nu le aparține. Ei se plâng, la rândul lor, că personalul din multe spitale este subdimensionat și suprasolicitat.
  • Unii dintre medici acuză și faptul că o mare parte dintre pacienții care vin la urgență nu reprezintă urgențe medicale și și-ar putea rezolva problemele cu o consultație programată din timp la medicul de familie sau la medicul specialist. Unii dintre acești medici merg chiar mai departe și susțin că legea nu ar trebui să mai prevadă ca toți pacienții care se prezintă la UPU să fie consultați de medic, o mare parte dintre ei nefiind urgențe majore, susțin acești medici.
  • Toți specialiștii consultați de HotNews.ro sunt de acord că anularea prevederii legale potrivit căreia toți pacienții care se prezintă la UPU trebuie să fie consultați este exclusă: "Să vii să spui că eu vreau să dau bolnavul afară din UPU fără să îl consult este absolut inacceptabil. Închiderea Unităților de Primiri Urgențe în fața oamenilor, în orice formă, va însemna moarte de oameni. Este o cale extrem de periculoasă, noi nu putem să acceptăm acest lucru. Faptul că ne vin pacienți pe picioarele lor nu înseamnă că nu sunt urgențe. Nu sunt urgențe doar cei care vin pe targă. Sunt situații cu care nu putem să ne jucăm, medicina de urgență este plină de capcane", declară, pentru HotNews.ro, Raed Arafat, fondatorul SMURD și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
  • Numărul pacienților care vin la urgență este foarte mare, numărul medicilor este în multe cazuri insuficient, dar timpii legali de triaj sunt de cele mai multe ori respectați, a explicat, pentru HotNews.ro, medicul Bogdan Oprița, coordonatorul SMURD București și șeful Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Floreasca. Referitor la amenzile prevăzute de lege, Bogdan Oprița spune că există o "responsabilitate individuală" a fiecărui medic, dacă încalcă aceste prevederi.
  • Medicii respectă în general timpii de așteptare pentru pacienți prevăzuți de lege, însă sunt momente când aceștia nu pot fi, totuși, respectați, din motive independente de personalul medical, atrage atenția Florentina Lehănceanu, șefa Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Bagdasar Arseni din București. "Sunt pacienți mulți, locurile sunt limitate, numărul de personal este limitat, nu ai cum să vezi 50 de pacienți odată. Într-un UPU care nu are suficiente paturi și suficienți medici nu se poate. Plus lipsă de aparatură."
  • Măsura luată de Ministerul Sănătății este una bună, însă condiția pentru ca lucrurile să funcționeze este să se creeze și supape pentru preluarea surplusului de pacienți care nu reprezintă urgențe majore, dar aglomerează Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor - centre de permanență și ambulatorii care să funcționeze în două ture, până seara, în fiecare spital județean, a explicat, pentru HotNews.ro, medicul Adrian Wiener, membru al Comisiei de Sănătate din Senat și fost manager al Spitalului Județean din Arad. O mare parte dintre ambulatoriile din spitale funcționează, în prezent, doar în prima parte a zilei.
  • Un lucru mai puțin cunoscut: amenzile pentru depășirea timpilor de așteptare în preluarea pacienților la urgență existau deja în legislație, însă valoarea lor se dublează începând de săptămâna aceasta: anterior, personalul medical putea fi amendat cu sume între 500 lei și 1.500 de lei, iar spitalele cu 10.000 până la 15.000 de lei.
  • Pentru ca medicii și spitalele unde timpii legali de așteptare pentru preluarea urgențelor să fie sancționați, pacienții nemulțumiți pot reclama situația la Direcțiile de Sănătate Publică.

  • Bogdan Oprița: Cazurile care pun viața în pericol sunt preluate imediat, nu se pune problema să nu respectăm timpii
Medicul Bogdan Oprița, șeful Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Floreasca și coordonatorul SMURD București, a explicat, pentru HotNews.ro, că timpii de triaj, în forma prevăzută de lege, sunt în general respectați, chiar dacă numărul pacienților este foarte mare, iar numărul medicilor nu este, de multe ori, suficient.

Cazurile de cod roșu și galben, care pun viața în pericol, sunt oricum preluate imediat, "nu se pune problema să nu ne încadrăm", mai spune Bogdan Oprița. Potrivit medicului Bogdan Oprița, timpii de triaj prevăzuți de lege vizează mai ales urgențele de cod albastru și alb (ultimele două categorii), care sunt urgențe minore, deoarece cele majore (roșu, galben) sunt oricum preluate cu celeritate de personalul medical.


Medicul Bogdan Oprița

Bogdan Oprița este de părere că fiecare medic trebuie să încerce să se încadreze în acești timpi și că "este responsabilitatea individuală a fiecărui medic dacă încalcă aceste prevederi".

El subliniază că timpii prevăzuți de lege vizează primul consult de la urgență, iar investigațiile suplimentare pot dura mai mult.

De asemenea, Bogdan Oprița atrage atenția că în multe spitale, departamentele de urgență au resurse insuficiente raportat la numărul de pacienți - personal insuficient (uneori doar jumătate din necesar), paturi insuficiente: "Dacă pacientul are nevoie de o perfuzie care merge o jumătate de oră, ai blocat un pat."

În spitale din țară unde este deficit de personal, urgențele minore așteaptă uneori chiar și 8 ore, admite Bogdan Oprița.


  • Florentina Lehănceanu, Spitalul Bagdasar Arseni: Sunt momente când timpii nu se pot respecta
Timpii de așteptare sunt în general respectați de personalul medical, declară, pentru HotNews.ro, Florentina Lehănceanu, medic specialist în medicină de urgență și șefa Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Bagdasar Arseni din București. Sunt însă și momente când nu pot fi respectați, din motive independente de personalul medical, spune medicul Florentina Lehănceanu: "Noi timpii ăștia de așteptare îi respectăm, în general. Dar sunt momente când legea nu se poate respecta, pentru că sunt pacienți mulți, locurile sunt limitate, numărul de personal este limitat, nu ai cum să vezi 50 de pacienți odată. Într-un UPU care nu are suficiente paturi și suficienți medici nu se poate. Plus lipsă de aparatură, pentru că pacienții în general vin la spitale pentru că e mai facil decât să se ducă prin ambulatorii - au acces la radiografii, la tomografii, la analize, la toate. Sigur că resursele sunt întotdeauna limitate."

"Sunt situații când trebuie să investighezi, ai nevoie de mai mult de două resurse, trei resurse. Spre exemplu dacă vine pacientul cu o durere lombară îi dai cod verde, nu poți să îi dai nici roșu, nici galben, dar nici albastru. La cod verde trebuie să aștepte 60 de minute, pentru că trebuie să facă niște investigații ca să poți să pui diagnosticul final plus niște consulturi interdisciplinare, pentru că nu poți să știi dacă este de la coloană, dacă este colică renală, lucrurile pot fi puțin mai complicate la o durere. Și atunci, pacientul respectiv are nevoie de investigații, are nevoie de imagistică, de analize, iar toate astea consumă timp. Și ai nevoie și de resurse: de oameni, medici, asistenți", explică Florentina Lehănceanu.


Medicul Florentina Lehănceanu

Ea exclude însă o eventuală scoatere din Unitățile de Primiri Urgențe a pacienților care nu reprezintă urgențe majore, așa cum și-ar dori unii dintre medici: "Cine răspunde dacă un pacient vine cu o acuză aparent banală și i se spune: du-te la medicul de familie? Până nu îi consulți, până nu trece prin filtrul unui medic, nu ai cum să decizi dacă ăla este sau nu un caz grav. Dacă pacientul s-a prezentat la urgență, e musai să îl vadă cineva, e musai."

Florentina Lehănceanu povestește, însă, că la urgență vin și pacienți cu probleme cronice vechi, care s-ar putea adresa medicului de familie sau medicului specialist: "Dacă pe tine te doare coloana de câteva luni sau câțiva ani, poți merge la medicul de familie, apoi la medicul specialist. Avem și pacienți care vin de câteva ori pe săptămână. Oamenii au învățat că la urgență li se iau niște analize repede, li se fac niște investigații. Sunt persoane care nu au asigurări de sănătate, nu au medic de familie."

Florentina Lehănceanu e nemulțumită de faptul că "Legislația nu ne apără deloc. De ce trebuie să dea în medicul de urgență? De ce, în loc să ne apere, dă tot în ăla care trage? Deja nu suntem suficienți și vor mai pleca dintre noi după treaba asta. Pe alte specialități poate medicii mai dorm câteva ore într-o gardă, dar la urgență nu ai timp. Mie îmi place urgența, îmi place ce fac și vreau să fie bine, dar mulți dintre noi vor pleca."

Șefa Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Bagdasar Arseni subliniază că spitalele din București sunt supra-aglomerate. Ea adaugă că "la codul verde, unde este 60 de minute timpul de așteptare, este o problemă. De regulă, codul roșu și codul galben sunt pacienții foarte gravi, care vin cu salvările, cu SMURD, și sunt preluați imediat. Mai sunt cei cu cod verde, pe care îi preluăm repede. Un astfel de pacient ocupă un pat, că trebuie să stea întins, și normal că mă aglomerez. Plus că eu tot timpul trebuie să am în urgență un pat de rezervă pentru o posibilă urgență adevărată. 70% sunt cod verde."

"Spre exemplu, cineva care se duce la medicul de familie, i se dă trimitere la medicul specialist din policlinică, iar medicul specialist îi dă trimitere la RMN, decontat prin Casa de Asigurări. Și ce face omul respectiv cu biletul de RMN? Începe să umble și să dea telefoane pe la toate firmele care pot face și au contract cu Casa și îl programează peste 3 luni, 6 luni, îi expiră și biletul. Omul, dacă îl doare în timpul ăsta, ce spune? Eu mă duc din nou la spital. Și șa se pune presiune pe UPU, de parcă eu aș putea să fac RMN la urgență. Sau la analizele de laborator, să vedeți în primele zile ale lunii la laboratoare ce cozi sunt", explică medicul.

Concluzia Florentinei Lehănceanu este că "sigur că oamenii rămân undeva în așteptare și unde să se ducă și ei? La urgență. E foarte ușor să te faci din cronic acut și e foarte ușor să greșești dacă nu crezi pacientul. O durere abdominală poate să însemne foarte ușor o disecție de aortă sau un infarct miocardic inferior și poate să moară omul acela. Până nu îi faci minimele investigații, nu își pune niciun doctor parafa. Tendința este de a se suprainvestiga pacienții la urgență, ca să nu se greșească."


  • Raed Arafat: Dacă pretindem ca pacientul să știe dacă e urgență sau nu, înseamnă să îl trimitem la facultatea de Medicină. Faptul că ne vin pacienți pe picioare nu înseamnă că nu sunt urgențe
Raed Arafat, fondatorul SMURD și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, exclude din start varianta dorită de unii medici ca urgențele minore să nu mai fie consultate de medicii din Unitățile de Primiri Urgențe: "Legea 95/2006 prevede că pacientul care se prezintă la UPU trebuie să fie consultat. Și este un motiv clar pentru acest lucru: noi nu știm dacă e urgență sau nu. Nu toate bolile sunt vizibile imediat, poate să vină un pacient cu infarct miocardic acut pe picioarele lui. Abia după ce îl consultăm spunem că e infarct sau nu. A spune unui pacient că nu te consult este deja o problemă și o asumare majoră a responsabilității pe care numai un inconștient o poate face."

Raed Arafat mai spune că "Niciun medic care știe medicină de urgență nu poate să spună: 'Eu dau afară un pacient din UPU fără ca măcar să îl conult." Nivelul consultului depinde de starea pacientului. Nimeni nu spune că trebuie ca medicul să pună pacientul pe un consult extensiv, cu analize, cu absolut totul, pentru că sunt și situații în care poți să diferențiezi foarte rapid urgența de neurgență și sunt situații în care nu poți până nu faci și anumite inestigații. În final, ăsta e rolul unei Unități de Primiri Urgențe: să stabilească dacă este urgență, să facă triaj între nivelul urgențelor, să stabilească un diagnostic prezumtiv sau de urgență și după aceea să obțină, dacă e nevoie, consulturile de specialitate, să interneze bolnavul sau să îl consulte în ambulatoriu sau să îl lase să plece acasă cu niște recomandări. Dacă noi pretindem ca pacientul să fie cel care decide dacă este urgență sau nu și să aibă dreptate întotdeauna, înseamnă că noi pe pacient trebuie să îl trimitem la facultatea de Medicină."


Raed Arafat

Raed Arafat adaugă că "și în Statele Unite, și în Marea Britanie, și în Franța, nimeni nu refuză un pacient care vine la urgență. În momentul în care l-ai refuzat pe acest pacient înseamnă că ți-ai asumat această responsabilitate și cine este pregătit bine medical știe foarte bine că foarte multe dintre prezentări nu sunt foarte evidente, trebuie să descoperi. Ăsta e rolul medicului de urgență, să descopere dacă e ceva care nu este foarte clar, dar care este o urgență".

"De exemplu, poate să vină cineva cu o hemoragie subarahnoidă, care este o hemoragie la nivel cerebral, și care să se plângă numai de durere de cap. Dacă nu faci anamneză, dacă nu faci un consult atent cu el, și s-ar putea să trebuiască să faci și examen CT, există riscul ca bolnavul cu hemoragie în cap că îl trimiți acasă. La fel cu infarctul. Un diabetic este posibil să nu aibă dureri mari la infarct, să vină să spună doar că nu se simte bine. Dacă e diabetic înseamnă că poate să nu aibă dureri, dar trebuie să îl vezi, de ce se simte brusc rău. Nu putem să ne jucăm în medicină cu astfel de lucruri.

Raed Arafat atrage atenția că "Să vii să spui că eu vreau să dau bolnavul afară din UPU fără să îl consult este absolut inacceptabil. Încă o dată: închiderea Unităților de Primiri Urgențe în fața oamenilor, în orice formă, va însemna moarte de oameni. Este o cale extrem de periculoasă, noi nu putem să acceptăm acest lucru. Faptul că ne vin pacienți pe picioarele lor nu înseamnă că nu sunt urgențe. Nu sunt urgențe doar cei care vin pe targă. Sunt situații cu care nu putem să ne jucăm, medicina de urgență este plină de capcane."

În ceea ce privește timpii maximi de așteptare pentru pacienții care vin la urgență, stabiliți prin Hotărâre de Guvern, Raed Arafat este de părere că acești timpi se pot respecta: "Prevederea aceasta era și în Hotărârea de Guvern veche, nu e o chestie nouă, doar că s-au dublat amenzile. Pe acest lucru nu au fost date amenzi, pentru simplul motiv că atunci când intră pacientul în UPU și este văzut la triaj, de fapt timpii ăstia sunt pentru primul consult medical, pentru prima consultație. Nu înseamnă că bolnavul e luat pe targă și i se face totul în timpul ăsta, pentru că într-adevăr sunt UPU-uri care au lipsă mare de personal, nu pot să asigure acest lucru. Sunt UPU-uri care la un moment dat sunt extrem de aglomerate și poate că da, medicul îl vede prima dată, dar după asta, dacă nu e ceva grav, i se spune: 'Mai aveți puțin de așteptat' și așteaptă bolnavul până este preluat."

O altă problemă - pacienții ajung de multe ori la urgență din cauză că nu au alternative: "Noi ce am făcut în ultima perioadă? Pacientul simplu, când are o problemă acută, nu are unde să mai meargă. Pe medicul de familie nu îl găsește după program, nu îl găsește sâmbătă-duminică, nu poate să îl consulte la telefon, ambulatoriile sunt toate privatizate, dacă te duci acolo trebuie să plătești tot. Toate aceste aspecte au făcut ca singurul loc care a rămas deschis pacienților din România să fie Unitatea de Primiri Urgențe. Dar asta nu este vina UPU, ci restul sistemului trebuie să fie reanalizat și deschis pacienților, astfel încât un pacient care știe că problema lui ar fi putut fi rezolvată la un ambulatoriu să meargă acolo. Noi am închis totul, inclusiv investigațiile. Pacienții merg la clinici private, la furnizori privați pentru a face CT, RMN, radiografii, și acolo li se spune: 'S-a terminat plafonul, trebuie să plătiți din buzunar.' Pacientul, dacă nu are bani, ce face? Merge la UPU. Și eu ce să fac cu el? Să îl arunc în stradă?"

Statisticile nu arată că 75% dintre pacienții care ajung la UPU nu sunt urgențe, așa cum susțin unii dintre medici, afirmă fondatorul SMURD: "Avem toate statisticile și statisticile nu arată că 75% nu sunt urgențe. Avem 5 coduri în UPU: dacă vrem să spunem că ceva este complet nejustificat, acelea sunt cazurile de cod alb, dar astea sunt puține. Codul verde sunt cele mai multe, dar codul verde în UPU poate să însemne o fractură la un picior, care este urgență. E cod verde pentru că nu pune viața în pericol, dar ești urgență. Noi, din ce am făcut analize în țară, am observat că unii colegi clasifică majoritatea cazurilor în cod alb, dar dacă te uiți la cazurile respective, în realitate ele nu sunt cod alb."

"Când un medic spune că nu îi convine să vină bolnavi la UPU și că el vrea ca la UPU să vină doar bolnavi intubați și ventilați sau numai bolnavi critici, nu înțelege că eu nu mai am nevoie de el la UPU. Medicul de urgență, și în concepția anglo-saxonă, și în concepția mondială, este un medic care nu vede numai cazuri critice, este un medic care vede cazurile acute și pune un diagnostic prealabil în UPU. Și are regula să diferențieze cazurile care pun viața în pericol și să le izoleze de celelalte cazuri, pe care trebuie să le consulte, să le investigheze și să le trimită unde trebuie", mai spune Raed Arafat.

Fondatorul SMURD atrage atenția că "putem să discutăm de azi până mâine despre cazuri de bolnavi pe care dacă îi vede cineva fără experiență să spună că nu are nimic și omul acela poate să fie în pericol vital, să plece acasă și să moară acolo. A fost un caz cu care a fost scandal, un pacient care s-a prezentat la spital cu dureri în omoplat, a fost lăsat să plece acasă că nu are nimic și a avut infecție de aortă și a murit. Acum câțiva ani, în Olt, un medic de la UPU a refuzat să vadă un bolnav, l-a trimis la un spital de cronici, a fost plimbat între două spitale până când a făcut stop cardiac și a murit. Și medicul de la UPU spunea că bolnavul nu reprezintă urgență și eu nu îl văd. Iar bolnavul a murit după 3 ore în UPU cu infarct extins. Un medic de urgență nu poate să spună că nu consultă un pacient pentru că nu este urgență."

Concluzia lui Raed Arafat este că "soluțiile cu care vin unii - hai să pedepsim bolnavii care vin în urgență dacă nu sunt urgențe - nu sunt realiste. În Statele Unite, în UPU-uri, s-a pus plata la unitățile de primiri urgență, iar studiile au arătat că bătrânii, pensionarii, cei care nu au bani, au început să le fie teamă să mai meargă la UPU, de teamă că or să fie puși să plătească. Și au început să vină cu problemele de sănătate întârziate, în loc să vină cu ele la momentul potrivit. Unitățile de Primiri Urgențe sunt singurul loc, după părerea mea, unde nimeni nu are dreptul să vină să pună limite pacientului, dar trebuie create mecanismele prin care triem, diferențiem și când stabilim clar că bolnavul nu reprezintă urgență, atunci îl redirecționăm, dar numai după ce a fost consultat și i s-au făcut investigații."

"Sunt colegi care intră în această specialitate, în medicină de urgență, și nu și-au dorit, au fost obligați, a fost ultima alegere a lor. Faptul că au intrat în această specialitate fără să fie atrași de ea îi face să fie mereu nemulțumiți. Cei cărora le place să lucreze pe mașinile SMURD, pe elicopter, în UPU, o fac din pasiune și niciodată nu comentează. Uneori obosesc, sunt sub o presiune continuă, e adevărat că personalul trebuie completat, trebuie să creștem numărul resursei umane, aici au dreptate", adaugă fondatorul SMURD.


  • Adrian Wiener, medic și fost manager de spital: Măsura trebuie completată de centre de permanență și ambulatorii de specialitate care să lucreze până seara în fiecare spital județean
Adrian Wiener, medic și fost manager al Spitalului Județean din Arad, este senator USR și membru al Comisiei de Sănătate din Senat. Adrian Wiener este unul dintre oamenii care se află în spatele viitorului program de guvernare al Alianței USR-PLUS în domeniul sănătății. El consideră că măsura amenzilor pentru depășirea timpilor de aștepare la urgențe este bună, în măsura în care timpii de aștepare sunt cauzați exclusiv de neglijența sau inactivitatea personalului.

În caz contrar, spune Adrian Wiener, măsura Ministerului Sănătății trebuie completată de alte măsuri care să ajute Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor să funcționeze cu mai puțină aglomerație, cozi mai mici și fără eventuale amenzi: "Ceea ce cred eu că ar trebui făcut, în afara acestei zone de coerciție pe care vrea să o introducă Ministerul Sănătății, este asigurarea unei supape pentru acești pacienți care ajung la UPU fără să fie urgențe majore."

Soluția propusă de Adrian Wiener - centre de permanență și ambulator de specialitate care să funcționeze până seara, în două ture, în fiecare spital județean: "Odată cu zona de coerciție, de amendă, trebuie să te asiguri că creezi și o supapă, pentru că 240 de minute la 100 de pacienți înseamnă că timpul dedicat fiecărui pacient este de 3-4 minute, ca să te încadrezi. În măsura în care îți scade numărul de pacienți care se prezintă la UPU, pentru că o parte din ei se duc către centrele de permanență, către ambulatoriile cărora poți să le faci program de funcționare în două ture - noaptea nu, dar înainte de masă și după-amiază - poate să funcționeze. Pacienții cu diverse probleme pot să nu se ducă la UPU, pot să se ducă la ambulatoriu până la 8-9 seara. Ar trebui stimulate cumva specialitățile medicale sau chirurgicale care sunt de obicei apanajul urgențelor să își deschidă ambulatoriul în două ture - cardiologie, diabet, neurologie, pediatrie, ortopedie."


Adrian Wiener

"Nu spun că la absolut toate specialitățile ambulatoarele trebuie să își facă programul în două ture, dar măcar la 4-5 specialități care sunt 80% din urgențele care vin la UPU. Iar dacă este caz de internat, se internează imediat în ambulator în spital, nici nu mai trebuie să treacă pe la UPU. Poți să faci pentru fiecare spital județean ca unele specialități să aibă ambulator în două ture. Chiar dacă unora dintre medici nu le convine, asta e, îi obligi", adaugă Adrian Wiener, care spune că a luat această măsură la Spitalul Județean din Arad, în perioada în care era manager.

Cealaltă soluție propusă: centrele de permanență: "Nu pentru infarct și accident vascular, pentru că astea sunt puține pe o tură - ci e vorba de celelalte urgențe care pot fi foarte ușor de rezolvat într-un centru de permanență. Centrele de permanență în general sunt dotate pentru o evaluare primară."

Adrian Wiener admite că, în acest moment, spitalele din România "suplinesc deficitul de acces al pacientului la servicii medicale, care în România este cel mai mare din Uniunea Europeană. Nefiind medici de familie în vreo 700 de localități, medicii de familie având doar 20 de consultații pe zi, programându-te peste nu știu câte zile pentru o consultație, unii pacienți vin de la țară, sunt dependenți de niște mijloace de transport, nu se fac screening și depistări precoce pentru boli și povara se acumulează și erupe la un moment dat, sarcinile nu sunt supravegheate, bolile cronice nu sunt monitorizate și se acutizează mult mai devreme decât ar fi cazul, din cauza tuturor acestor lucruri, UPU este invadat de oameni. Cam 75% dintre ei, în mod normal, într-un sistem de sănătate care o accesibilitate bună și o medicină pre-spitalicească bine dezvoltată, 75% dintre ei nu prea au ce să caute la urgențe. Cam 75% dintre ei nu se internează, ci pleacă acasă cu o rețetă. Puteau să plece acasă cu aceeași rețetă de la un medic de familie sau de la un ambulator de specialitate sau de la un centru de permanență. Unele dintre aceste centre de permanență nu sunt promovate, nu sunt dotate, până de curând cred că primeau 10 lei pe oră, dar acum s-a ameliorat plata pe ora de gardă, este ok."

El mai spune că "în general, cei care așteaptă foarte mult la urgență sunt în general pacienți cronici, care ajung la urgență pentru că boala nu e monitorizată, nu își iau medicația, și pacienții de cod verde, carora li se întâmplă ceva care le afectează starea generală - o durere de burtă, o durere de cap, o febră, o vărsătură."

Toată lumea se confruntă în Europa cu afluxul ăsta de pacienți la urgențe, mai spune Adrian Wiener, adăugând că "În Marea Britanie, medicii de familie deservesc urgențele minore în spital. În Germania și în Italia, pacienții sunt puși să plătească, dacă nu sunt urgențe reale. În România nu o să se poate introduce chestia asta. În România, omul merge la UPU tocmai din cauza inaccesibilității sistemului de medicină primară. În țările în care sistemul de medicină primară este accesibil, nu poți să te adresezi UPU pentru o urgență minoră. Cea mai potrivită soluție mi se pare această complementaritate între medicii de familie, centrele de permanență și UPU."

În ceea ce privește timpii de așteptare pentru urgență prevăzuți de lege, Adrian Wiener atrage atenția că "în momentul în care contractează servicii cu medicii de familie sau cu ambulatoarele de specialitate, Casa de Asigurări de Sănătate contractează la 3, la unele specialități maximum 4 pacienți pe oră. Ceea ce înseamnă că se asumă din partea finanțatorului serviciilor medicale din România că timpul pe care trebuie să îl dedici anamnezei, examenului clinic, este undeva la 15 sau maximum, la unele specialități, la 20 de minute. Și este oarecum decent, nu poți să spui că în 3 minute trebuie să îl vezi și să intre următorul pacient. Cu atât mai mult cu cât există și o secvență birocratică - datele introduse în sistem."

Un alt neajuns al limitei de timp de așteptare impusă prin lege este, în opinia lui Adrian Wiener, creșterea costurilor: "Cu acești timpi de 240 de minute la UPU vor crește spectaculos costurile - medicina de urgență este cea mai scumpă. Nemaiputând să dedici foarte mult timp pacientului, vei delega toată investigarea lui pe investigații paraclinice - CT, analize de sânge, nu mai stăm cu el la consultație, nu mai punem mâna pe el și vor fi doar interpretate rezultatele. Va crește numărul de analize, vor crește costurile și se vor comprima timpii."

Concluzia lui Adrian Wiener: "Doar zona de amenzi nu cred că va avea efectul scontat. Aceasta prevedere, a amenzilor, singură, nu va rezolva problema. Va superficializa actul medical, îl va delega analizelor paraclinice, nu consultului propriu-zis, vor crește costurile și problema nu se va rezolva."


  • Amenzi pentru medici și spitale, dacă țin prea mult pacienții pe hol
Personalul medical care lasă pacienții ce se prezintă la Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor să aștepte pe hol peste intervalul de timp prevăzut de lege va fi amendat cu sume între 1.000 și 3.000 de lei, iar spitalele vor primi amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei, prevede o Hotărâre de Guvern adoptată în ședința de acum două zile a Executivului. Timpii legali de așteptare la UPU sunt cuprinși între 0 și 240 de minute, în funcție de gravitatea urgenței.

Hotărârea de Guvern privind modificarea și completarea HG nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice a fost adoptată marți, după ce fusese publicată în dezbatere publică de Ministerul Sănătății în primăvara acestui an.

Documentul poate fi consultat integral aici.


Textul integral al HG nr. 857/2011 poate fi consultat aici.


Ce prevede Hotărârea de Guvern:

"2. La articolul 22, la alin.(2) partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 22 - (2) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei pentru persoanele juridice următoarele fapte:

a) preluarea pacientului de către personalul UPU sau CPU într-un interval de timp mai lung decât cel prevăzut de reglementările legale în vigoare;

b) reținerea echipajelor de urgență din cadrul serviciilor de ambulanță sau SMURD de către medicii din UPU ori CPU sau medicii de gardă din spital, încălcându-se astfel reglementările legale în vigoare;

c) neanunțarea din timp a sosirii și/sau neinformarea asupra datelor clinice despre starea pacientului și tratamentul aplicat acestuia până la momentul respectiv a personalului din UPU sau CPU de către echipajele care transportă pacienți aflați în stare critică, conform reglementărilor legale în vigoare."

Amenzile pentru depășirea timpilor de așteptare în preluarea pacienților la UPU existau deja în legislație, încă de la adoptarea HG nr. 857/2011, însă valoarea lor se dublează: anterior, personalul medical putea fi amendat cu sume între 500 lei și 1.500 de lei, iar spitalele cu 10.000 până la 15.000 de lei.

Pentru ca medicii și spitalele unde timpii legali de așteptare pentru preluarea urgențelor să fie sancționați, pacienții nemulțumiți pot reclama situația la Direcțiile de Sănătate Publică.


Care sunt timpii de așteptare legali la Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor:


Potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr. 443/2019, timpul de triaj al unui pacient odată ajuns la UPU nu trebuie să depășească două minute.

Există 5 coduri de urgențe în funcție de care sunt triați pacienții:

  • cod roșu - resuscitare
  • cod galben - critic
  • cod verde - urgent
  • cod albastru - non-urgent
  • cod alb - consult
Care sunt timpii de așteptare prevăzuți de lege pentru fiecare tip de cod de urgență:
  • pacienții cod roșu (resuscitare) - 0 minute
  • pacienții cod galben (situaţie cu risc major/ status mental alterat/orice durere intensă sau disconfort major) - 15 minute
  • pacienții cod verde (urgent) - 60 de minute
  • pacienții cod albastru (non-urgent) - 120 de minute
  • pacienții cod alb (consult) - 240 de minute


Citește și:





Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















4985 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    O imbecilitate! (Joi, 29 august 2019, 13:54)

    IoPaNet [utilizator]

    Amenda pentru spitale o inteleg - managementul trebuie sa se asigure ca are suficienti medici astfel incat sa se poata respecta timpii stabiliti. Este o masura foarte buna, spitatul trebuie sa se asigure ca ofera serviciile medicale la standardul de calitate stabilit, indiferent ca este zi, noapte, vara, iarna, sarbatoare sau perioada de concediii...
    Amenda pentru medici nu o inteleg. Medicul ce poate face daca este singur cu 50 de pacienti la usa?
    Nu vede nimeni riscul URIAS ca medicul sa trateze pacientii "pe banda rulanta" ca sa se incadreze in timpii stabiliti? Mai traieste sau moare pacientul, nu mai conteaza, important este ca l-a bifat...
  • +1 (1 vot)    
    solutia ? (Joi, 29 august 2019, 15:00)

    codrean [utilizator]

    Ce propune Dr.Wiener mi se pare solutia corecta, de bun-simt. Atata doar ca aceste "linii de garda" trebuie finantate ! Exista bani pentru asa-ceva?
    Sa amendezi un medic depasit de afluxul mare, urias uneori, de pacienti mi se pare o prostie-rautate-populism. Si mai vreti medici in Romania ? cand pot merge oriunde, pe bani mai multi si in conditii de lucru decente ? Fara atatea acuzuatii-injuraturi in presa, respectati si ajutati sa-si faca meseria, nu amenintati cu amenzi de catre o ministra-contabila !
    • +1 (1 vot)    
      Medici in Romania (Joi, 29 august 2019, 21:54)

      john-doe [utilizator] i-a raspuns lui codrean

      Bani pentru studiile lor ieftine in Romania s-au gasit! Cei care vor sa plece afara sa isi faca studiile acolo!
      • 0 (0 voturi)    
        este (Vineri, 30 august 2019, 15:17)

        codrean [utilizator] i-a raspuns lui john-doe

        o alta problema despre care am mai discutat : de ce "produce" Romania anual dublul numarului de medici necesari ? Pe bani multi ! Ca s-o duca bine multimea de "cadre" de la facultatile de medicina ? Unde exigenta a scazut foarte mult pentru ca "si colegii care predau la anul mai mare au nevoie de studenti "!?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by