Manastirea procurorilor revine

de Mihai Antoci     Gazeta de Bucuresti
Luni, 17 aprilie 2006, 0:00


Publicarea anchetei „Manastirea procurorilor", in urma cu doua saptamani, a starnit o adevarata furtuna.



Fotografia interzisa pe care am publicat-o si in care drumul catre inalta societate, parcurs de tinerii procurori ai anilor 1973-74, incepea la Scoala de Securitate de la Bran si se termina la Parchetul General, a facut ca site-ul nostru de internet sa faca fata cu greu numeroaselor solicitari, iar „Gazeta de Bucuresti" a inceput sa cam dispara de pe la chioscuri.



Dupa cateva zile, un cotidian a reluat ideea, publicand o lista cu 200 de judecatori si 300 de procurori, sefi de instante si de parchete, scolarizati, in perioada 1982-1983, la faimoasa CEPECA, sub coordonarea si atenta supraveghere a PCR si a Securitatii.



Am prezentat cazul procurorului Emil Costea, care a fost ranit prin impuscare pentru neexecutarea ordinelor securitatii si a fost nevoit sa fuga in Suedia.



Securistul Barbu & Branda promovat de Iliescu



Am relatat cazul unui colonel de la Securitatea Municipiului Bucuresti, care avea trecut pe legitimatie numele conspirativ Mihai Barbu, si care tinea legatura personal cu Nicolae Ceausescu. Dupa Revolutia asa-zis anticomunista din decembrie 1989, conspirativul Barbu a fost promovat de Ion Iliescu ca sef al Corpului de Control al Ministerului de Interne, mana dreapta a generalului Mihai Chitac.



Reamintim cititorilor ca Chitac este, pana acum, singurul ministru post-decembrist condamnat penal definitiv pentru expulzarea opozantului Doru Braia si iesit din inchisoare pe caz de boala. Dosarul Revolutiei de la Timisoara, in care Chitac este principalul acuzat, a fost trimis spre rejudecare.



Un alt Chitac, de data asta colonel, a condus in Transnistria tancurile separatistilor contra moldovenilor, tancuri pe care scria „Moarte moldovenilor".



Dar sa revenim la numele conspirativ Mihai Barbu. Numele real al conspirativului Mihai Barbu este colonelul de securitate Mihai Branda. Acest lucru ne-a fost confirmat de Olea Eugen, care, desi nu a colaborat cu securitatea, pe langa functia avuta la Protocolul Ministerului Agriculturii, era si sef la Oficiul de Reclamatii si Sesizari al aceluiasi minister.



Asta i-a permis sa intre direct in contact cu corespondenta secreta dintre cabinetul ministrului Agriculturii si Industriei Alimentare, Angelo Niculescu, socrul lui Adrian Nastase, si cabinetul 1 al lui Nicolae Ceausescu.



Olea Eugen avea si sarcina de a duce la poarta B a Comitetului Central, corespondenta secreta, pe care o preda lui Mihai Branda, care era imbracat in uniforma de ofiter de securitate.



Odata, la predarea unui plic secret la Comitetul Central, Eugen i-a adus aminte lui Branda ca e din Beius si au fost colegi in tinerete, bucurandu-se ca are un fost coleg intr-o functie asa de mare. Branda a negat foarte nervos ca l-ar cunoaste si l-a dat imediat afara pe usa.



Un procuror rupe tacerea



O alta cunostinta a colonelului de securitate Mihai Branda este si fostul procuror, azi avocat, Alexandru Pantea, tot din Beius. El crede ca ascensiunea lui Branda, s-a datorat, de fapt, socrului sau, Berbec, care, pe vremea sovieticilor, a fost seful Restaurantului Bucuresti din Berlin.



Pe de alta parte, sotia lui Branda a fost profesoara la vestita Scoala de Securitate de la Baneasa, fiind in relatii foarte amicale cu Andruta Ceausescu, seful Scolii de Securitate. Pantea relateaza ca, in timpul regimului comunist, de cate ori se deplasa in judetul Bihor, de unde este originar, Branda era obisnuit sa primeasca tot felul de cadouri in bani si produse.



Pe langa cadouri, avea pretentia sa i se ofere si femei de companie, pe cat posibil, minore. Aceste escapade sunt cunoscute de mai multi locuitori din Bihor. Si dupa Revolutie, ca sef al Corpului de Control al Ministerului de Interne, sub comanda generalului Mihai Chitac, a continuat aceleasi obiceiuri.



La vanatoare de capre negre cu Ceausescu



Printre pasiunile ofiterului de securitate Mihai Branda se numara si vanatoarea de capre negre, in compania lui Nicolae Ceausescu si a altor demnitari comunisti, obicei pastrat si dupa 1989, cu intaiul vanator al tarii.



Dupa Revolutie, Branda a achizitionat nu mai putin de 18 arme de foc, primind cadou un rastel din lemn, pentru aceste arme, de la colonelul de politie Secara.



Pentru ce are un colonel de securitate atatea arme cu care poate organiza chiar un detasament de comando? Cerem generalului Dan Voinea, care ancheteaza mineriadele si Revolutia, sa verifice activitatea si rolul ofiterului de securitate Mihai Branda in aceste imprejurari.



Recompensa lui Iliescu



Se spune ca, in 1994, Mihai Branda ar fi fost implicat intr-un scenariu de inscenare a unui atentat la Beius, contra lui Iliescu, laudandu-se apoi ca i-a salvat viata acestuia.



Drept recompensa pentru serviciile aduse lui Iliescu si echipei sale, securistul Mihai Branda se regaseste pe lista numeroasa a celor care au luat bani in mod preferential de la defuncta Bancorex, cu dobanzi de 5-15%, in timp ce muritorii de rand plateau dobanzi de 150%, lucru ce a dus la falimentarea bancii. Branda s-a procopsit, acum 10 ani, cu aproape 500 de milioane de lei in aceste conditii.



Toate faptele relatate mai sus se regasesc in sesizarile facute de procurorul Pantea la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

















439 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version