Conducerea Complexului Muzeal Arad intentioneaza sa transforme santierul arheologic din localitatea Frumuseni in rezervatie arheologica si turistica si sa il includa in circuitul turistic cultural.

Potrivit istoricului Adrian Andrei Rusu, de la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, la sfarsitul campaniei arheologice se asteapta ajutorul Consiliului Judetean pentru punerea in aplicare a acestui proiect.

"Speram ca pana in vara anului 2007, in parteneriat cu Consiliul Local Frumuseni, sa reusim delimitarea terenului, care ulterior sa fie transformat in rezervatie arheologica si istorica, iar intr-un viitor nu prea indepartat sa devina o atractie turistica si culturala a acestei zone", a spus Rusu.

La randul sau, directorul Complexului Muzeal, Peter Hugel, a declarat ca au fost deja alocate fonduri pentru intocmirea studiului de fezabilitate privind amenajarea unei cai de acces catre santierul arheologic. "Este un pas foarte important in dezvoltarea turismului cultural la sud de Mures. Terenul va fi delimitat si transformat in rezervatie arheologica si istorica.

Pana in 2007 speram sa putem ridica o cladire de baza, din sticla, care sa fie dotata cu energie electrica si unde sa amenajam un punct de informare. Intentia noastra este sa subordonam investigatiile arheologice cerintelor formulate de arhitectul restaurator. Dar nu putem prevedea ce surprize ne mai rezerva terenul", a spus Hugel.

Potrivit sursei citate, daca totul va merge bine, peste un an sau doi situl arheologic Manastirea Bizere de la Frumuseni va fi dezvelit total, astfel incat acesta sa poata fi vizitat oricand.

Morminte scoase la iveala de arheologi

In privinta celebrelor mozaicuri medievale, istoricii isi doresc ca acestea sa fie readuse la lumina, iar zona in care ele se afla sa fie protejata printr-o incapere climatizata, care sa le protejeze de intemperii si de diferentele de temperatura.

Pana in prezent, se poate spune ca a fost investigata o suprafata de 380 de metri patrati, au fost excavati 570 de metri cubi de pamant, au fost cercetate trei cladiri si descoperite altele doua si au fost dezvelite peste 40 de morminte.

In campania arheologica 2006, Manastirea Bizere, construita in jurul anului 1.200, si-a mai dezvaluit unul dintre secrete: avea incalzire centrala, dupa sistem roman, prin podele, avea canalizare si retea proprie de alimentare cu apa.

Daca in acea perioada se stie ca pe vechiul brat al Muresului exista un port, iar aici se descarcau transporturile de sare sau materiale de constructii, s-a mai descoperit ca in preajma manastirii existau ateliere de fierarie si de sticlarie. De altfel, unul dintre scheletele descoperite aici, probabil o femeie era impodobit cu margele de sticla.

Cea de-a sasea campanie de sapaturi arheologice la situl Manastirii Bizere s-a finalizat cu descoperirea unei capele funerare, amplasata in spatiul dintre biserica principala cu mozaicuri si palatul abatial.

De asemenea, in timpul sapaturilor din acest an au mai fost descoperite un numar de 40 de morminte, cel mai important fiind cel aflat in centrul capelei funerare, de care se presupune ca apartine unui foarte important personaj al vremii respective, aici fiind descoperit si un depozit de circa 30 de monede datate in intervalul secolelor XII-XIII.