Peste un milion de refugiați și mai ales refugiate din Ucraina au venit în Germania, de la începutul războiului de agresiune din Rusia. Majoritatea primește bani de la stat, iar integrarea pe piața muncii din Germania șchioapătă, spre deosebire de Polonia, Danemarca sau UK. Cunoașterea limbii germane și recunoașterea diplomelor sunt două motive. Însă ministrul Muncii, Hubertus Heil, a lansat conceptul „Job Turbo”.
Ministrul federal al Muncii, Hubertus Heil (SPD), a anunțat obiectivul de a aduce mai rapid refugiații ucraineni la muncă în Germania. El numește conceptul „Job Turbo”, iar acesta e detaliat și în engleză și ucraineană, pe site-ul Ministerului Muncii și Migrației.
Printre altele, agențiile de ocupare a forței de muncă ar trebui să intre mai des în contact cu refugiații. Iar Heil face apel la firme și companii să angajeze oameni, chiar dacă aceștia au doar „cunoștințe de bază ale limbii germane”.
„Limba germană, limbă grea”
Refugiații ucraineni nu sunt supuși niciunei interdicții de angajare, nu trebuie să treacă prin proceduri de azil și sunt integrați în securitatea de bază, conform Codului de securitate socială II (prestația pentru cetățean).
Dar lipsa opțiunilor de îngrijire pentru copii, cunoașterea slabă a limbii germane sau experiențele traumatizante atunci când fugi din țara aflată în război, de multe ori nu permit angajarea imediată.
Agențiile și centrele de locuri de muncă din Germania se ocupă de inserția refugiaților pe piața muncii. Probleme apar la recunoașterea diplomelor și calificărilor, ca și la suficienta însușire a limbii germane.
Potrivit Mariellei Falkenhain, de la Institutul pentru Piața Muncii și Cercetare Ocupațională, în Germania s-a pus un accent deosebit pe însuşirea limbii. E o abordare pe care ea o rezumă cu formula „învățați mai întâi limba germană, apoi găsiți un loc de muncă”. Majoritatea oamenilor din Ucraina au urmat această cale.
„O consecință logică este că efectele pe piața muncii devin vizibile mult mai târziu”, spune Falkenhain, pentru presa germană. În comparație cu alte țări care s-au bazat încă de la început pe integrarea rapidă a refugiaților în locurile de muncă, Germania e codașă.
La finele anului 2023, 20% dintre refugiații din Ucraina aveau joburi în Germania, comparativ cu 65% în Polonia, 61% în UK și 46% în Danemarca, potrivit unei statistici publicate în martie de Tagesschau.de, din surse OECD și Agenția de Ocupare a Forței de Muncă.
Lenta recunoaștere a calificărilor străine
Conform experiențelor Agenției de muncă din Nürnberg, recunoașterea calificărilor străine este lentă. „Puținii traducători ucraineni sunt suprasolicitați”, spune Renata Häublein, directoarea generală a Agenției.
„De fapt, termenul limită legal pentru un proces de recunoaștere este de trei luni”, mai explică aceasta, dar experiența ei e că în prezent poate dura până la șase sau chiar șapte luni, în special în profesiile reglementate.
Un exemplu: pentru a lucra ca farmacist în Germania, este necesară cunoașterea limbii germane - precum și cunoștințe lingvistice suplimentare, legate de locul de muncă. Calificările dobândite în străinătate trebuie, de asemenea, verificate și recunoscute. În Bavaria, guvernul Bavariei Superioare este responsabil pentru farmaciști. Pentru medici, Asociația Medicală de Stat din Bavaria.
La Agenția de muncă din orașul Nürnberg există, în prezent, 350 de femei ucrainene bine pregătite, care urmează cursuri de limbă suplimentare, legate de locul de muncă, pentru a fi angajate conform pregătirii lor.
Problema e că recunoașterea calificărilor durează. Iar în acest timp veniturile din munca prestată, însuficiente pentru a trăi, se suplimentează cu beneficii sociale, se acoperă asigurarea de sănătate și îngrijire medicală, costurile de chirie și încălzire.
Motivația poloneză
În timp ce Germania alocă foarte mulți bani sociali pentru integrarea pe piața muncii a refugiaților ucraineni, Polonia aplică o altă strategie.
„Sprijinul financiar scăzut din partea statului este unul dintre motivele pentru care rata de ocupare a ucrainenilor din Polonia este cea mai mare din UE, 65%”, spune Łukasz Błaszczak de la Institutul Economic Polonez, pentru Tagesschau.de. „În comparație cu Germania, unde acum este de 20 %, acesta e un procent enorm. Sunt nevoiți să meargă la muncă”.
Expertul mai menționează că, în orașele mari, chiriile au crescut vertiginos, mai ales din cauza cererii mari din partea ucrainenilor, de când Rusia și-a început atacul, iar subvențiile de la stat pentru refugiați nu ar fi suficiente.
Dar Błaszczak vede și alte motive pentru rata ridicată a angajării ucrainene în Polonia. Țara este directă vecină a Ucrainei și a trecut rapid la integrare. Acest lucru a fost posibil și pentru că un număr de ucraineni își găsiseră deja de lucru în Polonia, înainte de război.
Muncitorii ucraineni de pe piața forței de muncă poloneze nu erau pur și simplu nimic nou. „Dacă ajungi într-un loc în care ai deja contacte care îți pot oferi un anumit nivel de sprijin, care cunosc cum merg lucrurile, atunci este mai ușor să navighezi pe piața muncii”.
În plus, bariera lingvistică este mai mică decât în Germania, ucraineana și poloneza sunt asemănătoare. „Vedem în studii ce rol joacă limbajul. Dintre ucrainenii care vorbesc poloneză, 80% sunt angajați. Dintre cei care nu o vorbesc, sunt doar 50% ", spune Łukasz Błaszczak.
În plus, e nevoie de lucrători în multe sectoare. Spre deosebire de Germania, economia Poloniei crește peste media UE. Creșterea PIB-ului așteptată în acest an este de 2,7%, comparativ cu doar 0,2% în Germania.
10
35
