Premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a demis duminică ministrul Apărării, după ce acesta din urmă a cerut sâmbătă seară o pauză de o lună în controversatul proces de reformă judiciară dorit de guvern și care a declanşat proteste de amploare în țară, informează agențiile AFP și Reuters.
„Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a decis să îl elibereze din funcţie pe ministrul Apărării, Yoav Gallant”, a indicat biroul de presă al lui Netanyahu într-un scurt comunicat.
Sâmbătă seară, ministrul Yoav Gallant (din partidul de dreapta Likud al lui Netanyahu, n.r.) a cerut public o pauză de o lună în procesul de reformă judiciară al guvernului, în contextul în care sute de mii de israelieni protestează de aproape trei luni faţă de acest proiect controversat.
El a argumentat că protestele masive împotriva acestei reforme judiciare, la care participă şi un număr tot mai mare de militari rezervişti, afectează inclusiv armata israeliană şi, astfel, este subminată securitatea naţională.
Stârnind îngrijorare în ţară dar şi în străinătate, reforma urmăreşte creşterea puterii aleşilor faţă de cea a magistraţilor. Potrivit opozanţilor săi, aceasta pune în pericol caracterul democratic al statului Israel.
Israelienii protestează de săptămâni bune
Sute de mii de israelieni ies în stradă în fiecare săptămână pentru a protesta împotriva reformei justiției promovate de coaliţia de guvernare din Israel, cea mai de dreapta din istoria ţării.
Potrivit criticilor, planul ar submina independenţa justiţiei în ţară şi ar pune capăt separării puterilor în stat în cadrul democraţiei liberale israeliene.
Mişcările împotriva acestei reforme judiciare au convocat noi proteste în întreaga ţară, inclusiv măsuri de nesupunere civică, cum ar fi blocarea drumurilor, ceea ce ar putea duce la paralizarea circulaţiei în Israel.
- VIDEO Ziua Rezistenței. Protestarii care contestă reforma justiției au blocat o autostradă pentru a-l împiedica pe Netanyahu să plece din țară
- FOTO Sute de magistrați israelieni au ieșit să protesteze față de proiectul guvernului Netanyahu care ar aduce puterea judecătorească sub control politic
Ce prevede proiectul de lege pregătit de guvernul lui Netanyahu
Planul de reformă prevede că Înalta Curte va putea respinge legi doar în anumite condiții, cu o „majoritate specială” încă nespecificată a celor 15 membri ai săi. Însă inclusiv aceste decizii vor putea fi anulate de Parlament, cu o majoritate simplă de 61 dintre cele 120 de voturi ale legiuitorilor israelieni.
Knessetul, parlamentul unicameral al Israelului, nu va putea însă anula decizii luate cu unanimitate de voturi de judecătorii Înaltei Curți.
În Israel Înalta Curte are atribuții care în alte țări sunt împărțite între două instanțe, fiind totodată cea mai înaltă curte de apel din țară, cât și cea care judecă plângerile împotriva guvernului.
Ea joacă un rol esențial în ținerea sub control a puterii exercitate de coaliția de guvernare, întrucât parlamentul israelian nu are o a doua cameră superioară care să poată revizui sau bloca acte legislative, iar președintele țării nu are drept de veto asupra legilor adoptate.
Proiectul de lege prevede de asemenea schimbarea statutului funcționarilor guvernamentali pentru ca avizele emise de aceștia asupra diferitelor acte normative să nu mai aibă caracter obligatoriu și elimină principiul „caracterului rezonabil” a actelor normative când Înalta Curte judecă legalitatea lor.
Partidele de extremă dreapta din Israel cer de ani de zile o schimbare a sistemului judiciar, argumentând că instanța supremă a devenit tot mai activistă în ultimele 3 decenii și că folosește puteri care nu i-au fost conferite niciodată pentru a promova o agendă de stânga.
La finalul lunii decembrie, Benjamin Netanyahu, care a mai fost premier în perioadele 1996-1999 şi 2009-2021, a format guvernul cel mai de dreapta din istoria Israelului, alături de aliaţi ultraortodocși şi de extremă dreapta, după ce a ieşit câştigător în alegerile parlamentare de la 1 noiembrie.
