Câteva sute de avocaţi și foști judecători israelieni au manifestat joi în faţa unui tribunal din Tel Aviv contra unui proiect controversat de reformă a sistemului judiciar propus de noul guvern condus de premierul Benjamin Netanyahu, relatează agențiile AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Avocati in IsraelFoto: Oded Balilty / Associated Press / Profimedia Images

Ministrul justiţiei Yariv Levin a anunţat săptămâna trecută un proiect care vizează creşterea puterii parlamentarilor în dauna celei a magistraţilor. Reforma propusă presupune introducerea unei clauze „derogatorii” care i-ar permite parlamentului să se sustragă deciziilor Curţii Supreme şi modificarea procesului de numire a judecătorilor, care printre altele vor trebui să fie desemnaţi de responsabili politici.

„Curtea supremă ne protejează pe toţi”, se putea citi pe una dintre pancartele din faţa tribunalului respectiv, unde avocaţii scandau „Ruşine, ruşine!”.

„Numirea judecătorilor va fi politică. Tribunalele nu vor fi independente, ci controlate de către politicieni”, a spus una dintre participante la proteste, Orna Sher, de 66 de ani.

Într-o scrisoare deschisă publicată joi, 11 foşti procurori israelieni s-au declarat „şocaţi” de proiectul de reformă a justiţiei.

„Suntem convinşi că proiectul nu va permite o ameliorare a sistemului (judiciar), ci ameninţă să îl distrugă”, au scris semnatarii.

Proiectul legislativ privind reforma justiţiei urmează să fie depus în parlament la o dată deocamdată necunoscută.

Ce prevede proiectul de lege pregătit de guvernul lui Netanyahu

Planul prezentat de Levin miercurea trecută prevede că Înalta Curte va putea respinge legi doar în anumite condiții, cu o „majoritate specială” încă nespecificată a celor 15 membri ai săi. Însă inclusiv aceste decizii vor putea fi anulate de parlament, cu o majoritate simplă de 61 dintre cele 120 de voturi ale legiuitorilor israelieni.

Knessetul, parlamentul unicameral al Israelului, nu va putea însă anula decizii luate cu unanimitate de voturi de judecătorii Înaltei Curți.

În Israel Înalta Curte are atribuții care în alte țări sunt împărțite între două instanțe, fiind totodată cea mai înaltă curte de apel din țară, cât și cea care judecă plângerile împotriva guvernului.

Ea joacă un rol esențial în ținerea sub control puterea exercitată de coaliția de guvernare întrucât parlamentul israelian nu are o a doua cameră superioară care să poată revizui sau bloca acte legislative iar președintele țării nu are drept de veto asupra legilor adoptate.

Partidele de extrema dreaptă din Israel cer de ani de zile o schimbare a sistemului judiciar, argumentând că instanța supremă a devenit tot mai activistă în ultimele 3 decenii și că folosește puteri care nu i-au fost conferite niciodată pentru a promova o agendă de stânga.

Numire controversată în executivul israelian

Proiectul de lege prevede de asemenea schimbarea statutului funcționarilor guvernamentali pentru ca avizele emise de aceștia asupra diferitelor acte normative să nu mai aibă caracter obligatoriu și elimină principiul „caracterului rezonabil” a actelor normative când Înalta Curte judecă legalitatea lor.

Levin a prezentat proiectul de lege cu o zi înainte ca Înalta Curte să înceapă să judece petiții împotriva lui numirii lui Aryeh Deri în funcția de ministru al Internelor și Sănătății în noul guvern.

Cei care se opun numirii sale acuză că ea este nerezonabilă și ar trebui anulată deoarece acesta a fost condamnat pentru fraudă fiscală anul trecut, după ce în 1999 a fost condamnat pentru luare de mită.

„Ca o bandă de infractori, guvernul a pus un pistol încărcat pe masă cu o zi înainte de audierea Înaltei Curți a cazului lui Deri Law”, a acuzat fostul premier Yair Lapid.

La finalul lunii decembrie Benjamin Netanyahu, care a mai fost premier în perioadele 1996-1999 şi 2009-2021, a format guvernul cel mai de dreapta din istoria Israelului, alături de aliaţi ultrareligioşi şi de extrema dreaptă, după ce a ieşit câştigător în alegerile parlamentare de la 1 noiembrie.