Ministerul de externe al Turciei a convocat ambasadorii de la Ankara a 10 țări, printre care Statele Unite, Germania și Franța, din cauza unei declarații comune care cere eliberarea filantropului Osman Kavala, încarcerat de 4 ani fără să fie condamnat pentru vreo infracțiune, relatează Euractiv.
Declarația comună, distribuită pe platformele social media de o parte din ambasade, afirmă că situația lui Kavala „aruncă o umbră asupra democrației și statului de drept în Turcia.
Printre celelalte țări semnatare s-au numărat Canada, Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Norvegia.
Consiliul Europei și-a reiterat vineri avertismentul adresat Turciei și luna trecută, potrivit căruia va demara procedurile disciplinare împotriva sa dacă nu îl va elibera pe Kavala.
Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei, organism alcătuit din miniștrii de externe ai celor 47 de țări membre ale Consiliului Europei sau delegații acestora, a anunțat că intenționează „să demareze aceste proceduri (de infringement) în cazul în care [Kavala] nu este eliberat înainte de următoarea reuniune a forului, programată a avea loc între 30 noiembrie și 2 decembrie.
Consiliul, responsabil de monitorizarea respectării deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, a subliniat că atitudinea de până acum a Ankarei „sugerează un refuz a statului respondent de a respecta decizia finală a Curții”.
CEDO a ordonat eliberarea lui Osman Kavala încă din decembrie 2019, acesta ajungând în prezent la 4 ani petrecuți în detenție fără a fi condamnat de vreo infracțiune de o instanță turcă.
Este pentru prima dată când Turcia a fost avertizată că procedura de infringement este iminentă. Această procedură poate duce la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru al Consiliului Europei sau chiar la revocarea statului de membru.
Turcia s-a alăturat organismului european în 1950. Rusia a fost prima țară căreia i s-a suspendat dreptul de vot în Consiliu, ca urmare a anexării Crimeei în 2014.
Cine este Osman Kavala
Osman Kavala este cunoscut în Turcia pentru sprijinirea proiectelor culturale în favoarea dialogului și păcii, printre acestea numărându-se probleme privind protejarea minorităților, relațiile cu kurzii și reconcilierea turco-armeană.
Kavala a fost pus sub acuzare inițial în octombrie 2017 pentru susținerea protestelor antiguvernamentale din 2013, cunoscute drept mișcarea Gezi, împotriva lui Erdogan, pe atunci prim-ministru al Turciei.
În pofida achitării sale în luna februarie a anului următor, acesta nu a putut părăsi închisoarea, fiind imediat reținut de către poliție ca urmare a unei alte investigații în care este acuzat de o tentativă de lovitură de stat împotriva lui Erdogan în 2016.
Încarcerarea sa l-a făcut unul din simbolurile represiunii orchestrate împotriva societății civile din Turcia, în special după tentativa de înlăturare de la putere a președintelui Recep Erdogan din 2016 care a fost urmată de arestări masive.
Pentru cei din jurul său, Kavala a militat pentru „o Turcie mai bună”, fără discriminare, într-o perioadă în care societatea turcă rămâne extrem de polarizată pe subiecte ca secularismul sau problema kurdă.
Decizia lui Kavala de a se dedica rezolvării problemelor controversate din Turcia când ar putea duce o viață ușoară l-au făcut un personaj atipic care a fost țintit de numeroase teorii ale conspirației.
Presa proguvernamentală turcă l-a poreclit „miliardarul roșu”, comparându-l cu miliardarul american de origine ungară George Soros, țapul ispășitor favorit al mai multor lideri autoritari din lume.
Președintele Erdogan l-a atacat pe Kavala de mai multe ori, acuzându-l că ar fi „reprezentantul în Turcia” al lui Soros și de „finanțarea teroriștilor”.
6
5
