Boala parodontală, dinții strâmbi, înghesuiți, care fac dificilă întreținerea unei igiene orale corecte, sunt motivele principale pentru care ajungem să ne pierdem dinții naturali. Odată pierduți există două opțiuni: fie implantul dentar, fie proteza dentară. Dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și Master în Implantologie Orală și Parodontologie, Fondatorul Clinicilor dr. Leahu, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria, explică de ce, pe termen lung, implantul dentar bine pus este biletul câștigător.

Consult stomatologicFoto: Clinicile Dentare Dr. Leahu

Există două cauze principale pentru care oamenii ajung să nu mai aibă dinți în gură, subliniază medicul stomatolog.

Prima cauză este biologică. „Aici, cel mai mare inamic este boala parodontală. Concret, prin faptul că ținem dinții murdari, țesutul care înconjoară dintele și face legătura dintre rădăcină și os – care este țesutul periodontal – se inflamează. Iar această inflamație nu este asociată neapărat și cu durere. Doar că duce la resorbția osului care sprijină această rădăcină în cavitatea orală. Încetul cu încetul, osul se retrage, dinții devin mobili, se mișcă, doar că acesta este un proces lent. Din acest motiv, dacă pacientul nu vine din 6 în 6 luni la medicul stomatolog, nu simte niciun disconfort. Consideră că nu are probleme cu dinții și-și vede de viață”, explică dr. Ionuț Leahu.

Însă, la un moment dat, devine o problemă serioasă: „De multe ori, se întâmplă ca un pacient să ajungă la un control stomatologic când deja resorbția este generalizată, mobilitatea dinților este de ultimul grad. Adică, nu mai putem să intervenim să conservăm țesutul dentar. Și atunci se ia decizia de a apela la un tratament cu dinți ficși”, adaugă dr. Leahu.

80% dintre copiii olandezi poartă aparat ortodontic

A doua cauză pentru care dinții cad este mecanică: „Adică dinții noștri nu se potrivesc între ei, cei de sus cu cei de jos. Fie pentru că există tot felul de defecte de formare a arcadelor dentare – cea mai comună situație este că nu ne atingem dinții din față, atunci când închidem gura. Atingând doar dinții din spate și lipsind din această ecuație 12 sau chiar 14 dinți care nu se ating cum trebuie, cei care se ating se distrug mult mai repede, pentru că sunt suprasolicitați.”

Dinții strâmbi, înghesuiți și în ocluzie incorectă sunt un nou flagel, susține medicul: „Avem niște date statistice din Olanda care arată că 80% dintre copii primesc aparat ortodontic. Am putea extrapola și la populația României. S-ar putea ca și în România 80% dintre copii să fie nevoie să treacă printr-o formă de tratament ortodontic care să corecteze poziția dinților și formarea arcadelor. Ar fi ideal să se întâmple acest lucru cât timp copiii sunt mici, adică până în 18 ani.”

Sunt frecvente situațiile în care cele două cauze se combină: în momentul în care nu ai dinții aliniați cum trebuie, crește riscul să ai și boală parodontală.

Pentru că dinții înghesuiți sunt greu de curățat, iar când apare un pic de mobilitate din pricina suprasarcinii poți să pierzi os în jurul dintelui. Se creează o pungă parodontală, iar dacă nu se realizează o igienizare profesională la fiecare 4 sau 6 luni, cel târziu, vei face inflamație, într-un proces care se autoîntreține.

Argumente pro implant

Implant dentar FOTO: Clinicile Dentare Dr. Leahu

Deși, pe termen scurt, proteza dentară poate părea opțiunea avantajoasă din mai multe puncte de vedere, inclusiv financiar, pe termen lung există o serie de dezavantaje. Dr. Leahu explică: „Să ne legăm puțin de proteza mobilă sau placa dentară. Sau cum spun eu «dinții de pahar», pentru că dacă ai o proteză mobilă, în timpul somnului este recomandat să nu dormi cu ea. Să o lași în paharul de lângă tine, într-o soluție dezinfectantă”.

Deși în privința protezelor dentare tehnologia a mai evoluat, pentru a încerca să dea un confort sporit pacientului, medicul spune că primul argument în favoarea implantului este că poți să dormi fără a fi nevoit să-ți scoți proteza dentară seară de seară.

Al doilea argument în favoarea implantului dentar ține de felul în care acționează forțele asupra osului ascuns sub gingie. În momentul în care un pacient poartă proteză mobilă se întâmplă un fenomen de resorbție osoasă care nu se autolimitează. Adică, fenomenul continuă până când dispare maxilarul, până când dispare aproape complet mandibula, avertizează expertul: „Am avut pacienți care au avut răbdare și au purtat protezele mobile până când a mai rămas din mandibulă – care are o înălțime în zona frontală de 18-20 de mm - doar 6 mm. Adică, te uiți pe radiografie și în loc să vezi un os de o înălțime normală, vezi o linie. La un moment dat și pentru acești pacienți care sunt foarte viguroși și foarte răbdători și insistă cu proteza mobilă, devine ceva de netrăit. Și asta este, de fapt, discuția cu această proteză mobilă. Ea este o soluție de avarie. N-aș recomanda nimănui să poarte proteză mobilă. Iar ca soluție de avarie o poți purta pentru o perioadă de 6 luni, maximum 1 an, ca să nu provoci niște resorbții care vor fi extrem de greu de gestionat apoi.”

În schimb, implantul dentar funcționează în felul următor: „În momentul în care noi stabilizăm implanturile fie în osul originar al pacientului, fie într-o combinație dintre osul originar și os pe care-l reconstruim, implanturile vor transmite forțele în interiorul osului. Automat, funcția masticatorie cu forțele transmise în interiorul osului, prin aceste implanturi, vor remodela osul și-l vor face mai dur. De multe ori, cu aceste implanturi și cu tehnicile pe care le utilizăm obținem, în timp, și o ușoară creștere osoasă. Vedem că situația pacientului, imediat ce am încărcat implanturile, după ce pacientul primește lucrarea pe termen lung, aceste implanturi ajută osul din jurul lor să devină mai rezistent, tocmai pentru că este stimulat de această transmitere corectă a forțelor”.

Cazul unei paciente din Craiova

Din punct de vedere biologic, implantul dentar câștigă clar. Câștigă și din punct de vedere al confortului pentru că dispare stresul că nu te poți exprima sau că nu poți să râzi în hohote.

„Este vorba și de stima de sine, cum te simți tu cu tine. Am avut pacienți care au trecut prin schimbări spectaculoase în psihologia lor atunci când au înlocuit proteza mobilă cu dinții ficși. Îmi amintesc și acum de o pacientă care venise din Craiova – în anii în care noi nu aveam încă acolo clinică – adusă de familie. Pacienta era în depresie și nu vorbea. În timpul consultației, am aflat detalii medicale de la familie, pentru că ea răspundea doar prin «da» și «nu». Aceasta era toată conversația pe care puteam să o avem cu ea. După un an de la rezolvarea problemei, cineva m-a abordat în clinică întrebându-mă ce mai fac… Era exact aceeași pacientă care avea însă altă ținută, altă expresie facială, era îngrijită, lucruri pe care doamna le abandonase tocmai din cauza protezei”, rememorează dr. Leahu.

Puntea dentară versus implant

În ceea ce privește puntea dentară fixă, ea este fixată pe ceva. Fie pe dinți naturali, fie pe implanturi dentare. „Mai există și varianta de proteză mobilizabilă în care ai o proteză scheletată. Adică, tu mai ai niște dinți în gură – de obicei dinții din față – da-ți lipsesc complet măselele. Și atunci, se face un dispozitiv special care se ancorează pe dinții restanți. Problema este că această soluție nu este stabilă în timp și va duce accelerat la pierderea tuturor dinților. Și atunci, pacienții ajung în situația de a opta fie pentru proteze mobile, fie pentru implanturi. De fiecare dată când lipsește un dinte, sigur că am opțiunea să mă sprijin pe dinții rămași, dar trebuie să înțeleg că aleg să pierd mai repede acei dinți”, agumentează medicul stomatolog.

Cum se pune un implant dentar corect și de ce factorii de creștere recoltați de la pacient sunt esențiali

Implantul dentar pentru un singur dinte începe cu o consultație generală privind starea de sănătate a pacientului și a cavității orale. După punerea diagnosticului și efectuarea unei radografii, medicii calculează exact dimensiunea implantului care trebuie inserat.

Plasma obținută prin centrifugarea sângelui recoltat de la pacient. Aceasta este folosită în intervenția de inserare a implanturilor dentare, pentru a obține o vindecare mai rapidă. FOTO: Clinicile Dentare Dr. Leahu

„În ziua intervenției, se recoltează de la pacient o cantitate mică de sânge, pentru a obține factorii de creștere care vor fi folosiți pentru vindecarea implantului. Ce ne dorim este ca implantul, în perioada lui de vindecare, să formeze o legătură foarte puternică cu osul natural și aici ajută factorii de creștere. Eu le explic pacienților că da, implantul este steril, este al producătorului. Dar apoi, când îi adăugăm factorii tăi de creștere devine implantul tău personal. Și atunci, deja implantul intră în os cu toată informația că este de acolo, că este al tău”, explică medicul importanța acestui demers.

După punerea implantului, se montează o coroană provizorie, cu care pacientul rămâne timp de 3-6 luni, după care, urmează montarea lucrării definitive.

Șase implanturi pentru fiecare arcadă

Dacă pacientul mai are dinți irecuperabili, se fac extracțiile, se curăță toate infecțiile din os, se dă la o parte gingia și apoi se pregătește terenul în care se remodelează osul: „De obicei, folosim 6 implanturi pentru fiecare arcadă. Osul se reconstruiește pentru fiecare implant în parte, pentru că trebuie înțeles că dacă am ajuns să-mi pierd dinții, înseamnă că am o pierdere osoasă remarcabilă. Ne uităm și la calitatea gingiei, pentru că avem nevoie de o gingie fixă, cheratinizată în jurul acestor implanturi. În aceeași procedură, pacientul nu primește doar implanturile, ci și niște dispozitive speciale care vor face trecerea dintre implant și ieșirea din gingie, pe care vor fi ancorate coroanele dentare”

Unul dintre riscurile care ar putea compromite întreaga procedură a implantului este lipsa de igienă din cavitatea orală: „Dacă gâtul implantului se murdărește va începe un proces de resorbție osoasă, exact așa cum se întâmplă la dinții naturali. Și, la un pacient care a rămas fără dinți, trebuie să avem o grijă suplimentară. În protocolul nostru, în cei 14 ani, am tot adăugat lucruri care să protejeze pacientul, chiar și de el însuși, astfel încât să ne asigurăm că vom crea un rezultat stabil și ușor de întreținut pe tot parcursul vieții.”

După terminarea procedurii, pacientul își revine din sedare, iar medicii care se ocupă de protetică – adică de fabricarea coroanelor dentare– îl preiau pentru amprente dentare.

Pacientul merge apoi acasă și se odihnește și revine a doua zi pentru montarea lucrărilor provizorii. Rolul acestor lucrări provizorii este acela de a reintegra social pacientul și de a-l reobișnui cu o dantură în poziție corectă, mai explică dr. Leahu.

Ce se întâmplă după intervenția de inserare a implanturilor

Cu dinții aceștia provizorii pacienții trebuie să mănânce, timp de cel puțin 4 luni, doar supe și piureuri și desigur, să întrețină o igienă orală foarte bună. „Pentru că implantul dentar se va vindeca precum se vindecă o fractură osoasă. Abia apoi se montează lucrările pe termen lung. Iar la aceste lucrări pe termen lung, în acești 14 ani, noi am dezvoltat și cel mai mare laborator de tehnică dentară care fabrică genul acesta de lucrări. Am avut ocazia să testăm foarte intens toate tehnologiile disponibile pentru aceste situații clinice și am reușit să dezvoltăm două tipuri de lucrări care ne dau și flexibilitate – astfel încât pacientul să poată alege o soluție în funcție și de buget. Alegerea lucrărilor pe termen lung este destul de simplă: pot să investesc mai puțin acum, într-o lucrare care are un schelet din titan și niște dinți dintr-un compozit special frezați. Acei dinți din compozit se vor toci în 7-15 ani. A doua variantă este cu dinți din zirconiu special frezați, tot pe același schelet din titan. Dinții din zirconiu sunt foarte greu de tocit”, mai spune dr. Leahu.

FOTO: Clinicile Dentare Dr. Leahu

De unde vin costurile

Prin urmare, deși proteza dentară ar putea părea o soluție mai confortabilă, pe termen lung, costurile pentru sănătatea dentară ar putea fi duble.

„Este posibil ca pacientul care-și pierde dinții și apelează imediat la implant să nici nu aibă nevoie de reconstrucție osoasă. Poate doar în anumite zone unde există leziuni osoase. Pentru că, până la urmă, costul unei interveții complexe de acest gen are două componente: ai costul acesta tehnologic, cu implanturile și cu toate componentele, cu dinții provizorii și definitivi, dar mai ai și costul care ține de zona de reconstrucție osoasă, unde trebuie să ai în echipă medici specializați.”

De aici și avantajele clinicilor care lucrează în echipă: „Dacă eu mă ocup de partea de implantologie, am un coleg care este specializat pe chirurgie maxilo-facială, care se ocupă de reconstruția osului, sau specializat pe chirurgie dento-alveolară. Ca să nu mai spun că protocolul nostru de reconstrucție osoasă este unic în România. El a fost dezvoltat în 14 ani, pe baza a zeci de mii de cazuri. Protocolul prevede că trebuie să folosim 3 sau 4 concepte, tehnologii și materiale, pentru a obține aceste amestec personalizat pentru fiecare pacient, care să ne dea un potențial de creștere a osului. Pentru că am căutat să vedem cum putem reconstrui cât mai mult din țesuturile pierdute ale pacientului: și aici vorbim de țesutul dur, de os, de gingie, nu doar de implanturi în sine. În România, sunt puține centre în care chiar poți să te duci pentru reconstrucție osoasă și implanturi. Sunt foarte mulți implantologi în România, dar trebuie să înțelegem că dacă nu îmbunătățim și substratul osos, pierdem o oportunitate foarte mare de crea această soluție pentru tot restul vieții pacientului”, conchide expertul.

Articol susținut de Clinicile Dentare Dr. Leahu