O echipă HotNews.ro a vorbit cu localnicii din satul Plauru, comuna Ceatalchioi, despre cum este viața la câteva sute de metri de războiul din Ucraina, cu o zi înainte ca Ministerul Apărării Naționale și președintele Iohannis să confirme oficial că fragmente dintr-o dronă rusească au căzut pe teritoriul localității. Până acum au negat.
Dacă nu trăiești acolo, trebuie să ai motive puternice să vrei să ajungi în satul Plauru, comuna Ceatalchioi, de pe brațul Chilia. Mai întâi trebuie să treci Dunărea cu bacul, de la Tulcea la Tudor Vladimirescu, doar între orele 7 și 19 vara și 7 și 17 iarna. După aceea, trebuie să mergi cu mașina 15 kilometri pe un drum neasfaltat și cu un semnal la telefon foarte prost.
În timp ce autoritățile de la București i-au lăsat pe cei 50 de locuitori din satul Plauru la marginea civilizației, războiul din Ucraina i-a făcut cunoscuți în toată lumea: Ministerul Apărării din România a confirmat miercuri că bucăți dintr-o dronă rusească folosită la atacurile împotriva portului Izmail, aflat la 250-300 de metri peste brațul Chilia, au fost descoperite pe teritoriul românesc.
Anunțul vine după ce zilele trecute președintele Iohannis și ministerul Apărării Naționale au negat vehement acest lucru. Asta chiar dacă Kievul a transmis încă de luni că drone rusești au căzut pe teritoriul românesc în timpul atacului de luni dimineață din zona Dunării.
Ulterior și și un site independent care se ocupă de geolocalizarea imaginilor a confirmat varianta ucrainenilor.
Acum, pentru localnicii din Plauru, faptul că resturile unei drone au căzut în zona lor este deja un detaliu nesemnificativ.
Bine că dispozitivul exploziv nu a căzut peste vreo casă sau chiar în capul unui localnic, cum deja se așteaptă de vreo lună jumătate, de când rușii au început să bombardeze porturile ucrainene de la Dunăre, Reni, Izmail și, mai nou, Chilia.
De altfel, oamenii din Plauru au semnalat și la începutul lunii august că o dronă rusească a trecut pe teritoriul românesc. Ministerul Apărării Naționale spune că a verificat și nu a descoperit nimic.
Când stai pe malul brațului Chilia și poți înțelege ce strigă unii la alții muncitorii care încarcă vapoare cu cereale în portul Izmail sau poți să-i vezi cum se ascund când sună alarmele aeriene, asigurările date de președintele Iohannis nu au cum să te liniștească.
Când a fost un fir de apă, lat de 200-300 de metri, un zid protector în fața unor rachete, bombe sau drone kamikaze? Și dacă ucrainenii au îngrășăminte agricole în port care ar putea exploda, cum s-a întâmplat în Beirut în 2020? - se întreabă unii localnici în timp ce scrutează îngrijorați cu binoclul încărcăturile din danele portului vecin.
Cu ucrainenii s-au înțeles bine dintotdeauna, ba chiar pe unul l-au ajutat anul trecut să treacă înot la noi și să-și caute azil în Europa, spre supărarea grănicerilor ucraineni care au venit să-l ridice și să-l trimită pe front.
Dacă ai aduna toate filmulețele localnicilor din Ceatalchioi și Plauru, cu exploziile de la Izmail, ai ține site-urile de știri zile întregi. Pentru că asta fac oamenii- filmează cu telefoanele ca să aibă dovezi în caz că pățesc ceva.
Urmăriți materialul video realizat de HotNews.ro în comuna Ceatalchioi.
18
144
