România s-a confruntat cu o creștere semnificativă a inflației, urmată de cea a prețurilor și dobânzilor, factori care au avut un impact major asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor, arată datele Eurobarometrului, publicate luni.
Informațiile de la Institutul Naţional de Statistică (INS) confirmă faptul că toate produsele clasate pe primele 10 locuri la care s-au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri sunt din zona alimentară. În România, cea mai mare pondere a veniturilor este dedicată cheltuielilor de bază, în special în ce privește produsele alimentare, ceea ce înseamnă că toți românii resimt aceste scumpiri indiferent de venit.
Anul 2022 a fost marcat și de creșterile prețurilor la energie și, drept urmare, a valorii facturilor pentru cetățeni. Guvernul a reacționat prin plafonarea prețurilor și subvenționarea tarifelor pentru cele mai vulnerabile categorii ale populației. Plafonarea a fost menținută pe tot parcursul anului 2022 și va continua și în anul în curs. Urmările crizei energetice de anul trecut se resimt în 2023 printr-o incertitudine în rândul populației cu privire la valoarea facturilor, la aceasta adăugându-se și faptul că ele sunt trimise cu întârziere de către furnizori, din cauza noilor modalități de calcul.
În plus, 2023 este un an pre-electoral, în anul următor având loc alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare în România. Pe lângă viitoarele campanii politice, principalele partide din România se pregătesc și de rotația la guvernare de la finalul lunii mai, conform înțelegerii stabilite la crearea actualei coaliții de guvernare
PRINCIPALELE OBSERVAȚII DIN RAPORT
1 Cea mai mare provocare pentru români în prezent o reprezintă costurile legate de trai și situația economică
Peste jumătate (58%) dintre respondenți sunt mulțumiți cu viața pe care o au, însă acest rezultat este mult în urma mediei europene (83%). Percepția asupra situației financiare a gospodăriilor din România s-a înrăutățit în comparație cu vara anului 2022, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest indicator s-a menținut la un nivel relativ asemănător.
Deteriorarea percepției privind bunăstarea este legată de creșterea prețurilor, inflația și costul de trai. Această îngrijorare este resimțită la nivel european într-o proporție mai mare decât de respondenții din România, însă procentul celor din România care resimt la nivelul propriei gospodării provocările cauzate de acești factori este semnificativ mai mare.
Pe lângă efectele creșterii prețurilor, inflației și costului de trai, respondenții din România au indicat ca principale preocupări sănătatea și educația, teme recurente în grijile acestora. Din punct de vedere al măsurilor de reducere a consumului de energie, peste jumătate dintre români (64%) declară că au luat măsuri în acest sens, dar procentul este cu mult în urma mediei europene (81%).
2 Optimismul românilor cu privire la perioada următoare este în scădere
Percepția privind direcția greșită în care se îndreaptă România s-a menținut la același nivel ca în vara anului 2022, rezultatul fiind relativ asemănător cu cel de la nivelul mediei europene. Însă percepția privind situația generală din România s-a înrăutățit, asemănător cu percepția asupra situației economice, ea fiind una proastă și foarte proastă.
Sursa problemelor, în percepția respondenților din România, o reprezintă situația economică (inflația, urmată de creșterea prețurilor și a costului de trai), care stau la baza percepției privind bunăstarea.
Furnizarea de energie este considerată ca fiind sursa înrăutățirii nivelului de trai în percepția unei minorități a respondenților, similar percepției europene, însă tendința europeană este în scădere, doar 19% dintre cetățeni consideră furnizarea de energie ca fiind o problemă a țării lor, față de 22% în vara anului trecut.
Odată cu înrăutățirea percepției asupra situației economice a scăzut și încrederea în partidele politice, 73% dintre români au declarat că tind să nu aibă încredere în partidele politice, față de 64% în vara anului trecut, valorile din România fiind apropiate de media europeană, unde 75% dintre cetățenii europeni au declarat același lucru. În același timp, încrederea în armată și sistemul juridic a crescut față de vara anului 2022 (61% față de 57%), iar părerea despre sistemul medical s-a înrăutățit (44% dintre români declară că nu au încredere în sistemul medical, față de 40% în vara anului trecut).
Raportat la modul în care România a răspuns situației din Ucraina, aproximativ jumătate dintre respondenți (46%) sunt mulțumiți de răspunsul guvernului la invazia rusă din această țară. Deși doar 13% dintre români consideră că situația internațională este o problemă semnificativă pentru România, aceștia asociază problemele economice ale României cu războiul din Ucraina, 69% dintre ei considerând că acesta are consecințe economice pentru țară (mult sub media UE27 de 86% a celor ce au aceeași părere).
3 Încrederea în parcursul european
Jumătate dintre români (52%) au încredere în Uniunea Europeană, neexistând diferențe între principalele grupe de vârstă în ceea ce privește încrederea acordată. Indiferent de generație, românii găsesc diverse elemente cu care să se identifice în construcția europeană și să îi facă să acorde încredere acesteia. În același timp, un procent important de români (39%) declară că nu au încredere în Uniunea Europeană.
Aproape jumătate dintre români (47%) consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniunea Europeană, un procent semnificativ mai mare decât media europeană (33%).
Îngrijorările menționate de români legate de economia țării și situația financiară personală sunt vizibile și în percepția față de economia Uniunii Europene. Aproape o treime dintre respondenți cred că problema cea mai importantă cu care se confruntă Uniunea o reprezintă creșterea prețurilor, inflația și costul de trai.
Aprovizionarea cu energie este în continuare considerată de către români una dintre principalele probleme în Uniunea Europeană. În același timp, considerând planurile Uniunii Europene pentru o tranziție energetică și decarbonare accelerată până în anul 2050, în cadrul Pactului verde european, a Mecanismului pentru o Tranziție Justă și a planului REPowerEU, percepția respondenților români pentru o politică energetică comună între statele membre UE a înregistrat o ușoară scădere a încrederii, de la 62% care susțineau această măsură în vara anului 2022, la 54% în această perioadă.
4 Românii sunt mulțumiți de răspunsul la situația din Ucraina
Majoritatea românilor (58%) sunt mulțumiți de răspunsul din partea Uniunii la invazia rusă din Ucraina, similar cu media europeană (56%). O mare parte a populației este de acord că situația de la granița României reprezintă o amenințare pentru securitatea țării (71%) și a Uniunii (69%) și, așa cum am menționat deja, asociază problemele economice ale României cu războiul din Ucraina.
5 Televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru români
Românii urmăresc temele de actualitate cu precădere la televizor, dar discută și cu cei apropiați. Marea majoritate folosesc internetul zilnic, preponderent acasă, dar nu consideră internetul și în special rețelele sociale ca fiind o sursă de încredere pentru a fi la curent cu temele politice.
Românii sunt conștienți de existența știrilor false sau care denaturează realitatea, dar doar jumătate dintre ei spun că știu să le identifice. Mai mult de jumătate sunt conștienți de pericolul reprezentat de știrile false pentru România și pentru democrație în general.
PERCEPȚIA ȘI NEVOILE ROMÂNILOR ÎN CONTEXTUL ECONOMIC, POLITIC ȘI SOCIAL ACTUAL
1 Percepția și atitudinile românilor cu privire la situația personală
Aproape jumătate dintre români (49%) consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în viața lor personală, comparativ cu media europeană care este de 66%. Întrebați dacă sunt mulțumiți cu viața pe care o au, 58% dintre români au răspuns că sunt mulțumiți, în timp ce media europeană este de 83%.
Luând în considerare contextul economic actual inflaționist și de creștere a prețurilor, putem observa o scădere a numărului de români care consideră că situația financiară a gospodăriei lor este una bună, comparativ cu vara anului 2022 (43% față de 54% în 2022). Doar 7% apreciază situația financiară a gospodăriei ca fiind foarte bună. La nivelul Uniunii Europene, 69% dintre cetățeni consideră că situația financiară a gospodăriei lor este una bună, fiind aproape la același nivel ca în vara anului 2022.
Creșterea prețurilor, inflația și costul de trai constituie, de asemenea, cea mai pregnantă problemă cu care românii se confruntă în prezent în viața personală, 51% indicând această provocare. Scăderea nivelului de satisfacție referitor la situația financiară a gospodăriei a dus la menționarea acestei probleme în 22% din răspunsuri.
Asemănător analizei din vara anului 2022, următoarea problemă menționată este sănătatea (22%), fiind o temă recurentă în grijile românilor.
La nivel european, clasamentul problemelor cu care cetățenii se confruntă este similar cu cel al românilor, însă deși 62% din europeni sunt îngrijorați cu privire la creșterea prețurilor, inflație și costul de trai, doar 15% sunt îngrijorați de situația financiară a gospodăriei lor.
Indiferent de vârstă, creșterea prețurilor, inflația și costul de trai reprezintă principala problemă a românilor la începutul anului 2023. 25% dintre tinerii cu vârste între 15-24 de ani declară că sunt îngrijorați cu privire la sistemul educațional, în timp ce pentru 34% dintre cei cu vârste între 65-74 de ani pensiile sunt a doua mare îngrijorare.
Anul 2022 a fost marcat de creșterea prețurilor la energie și impredictibilitatea emiterii facturilor din partea furnizorilor, aspect care a dus la o nesiguranță în rândul populației. În acest context, 64% dintre români declară că au luat măsuri pentru a-și reduce consumul de energie sau că intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat, comparativ cu o medie europeană semnificativ mai ridicată.
2 Percepția și atitudinile românilor cu privire la propria țara
În prezent, 63% dintre români considera ca lucrurile se îndreapta în direcția greșita în România, aproape la același nivel ca în vara anului 2022. Media Uniunii Europene se situeaza la 61% pentru același raspuns. Românii cu vârste între 55-74 de ani sunt cei mai nemulțumiți în aceasta privință (70%), în timp ce doar 53% dintre tineri (15-24 de ani) au aceeași parere.
Întrebați cum ar aprecia situația generala din România în prezent, 72% dintre români declara ca situația este proasta și foarte proasta, un procent în creștere față de jumatatea anului 2022, când era de 66%.
În viziunea cetățenilor români, problemele lor personale cele mai importante sunt și cele cu care se confrunta România în prezent (creșterea prețurilor, inflația și costul de trai, situația economica și sanatatea). Doar 13% dintre români considera ca situația internaționala este o problema cu care România se confrunta în prezent, iar furnizarea de energie a fost indicata de 12% dintre respondenți, față de 11% în vara anului 2022.
3 Încrederea în politica și instituțiile statului
Mai mult de jumatate dintre români discuta ocazional subiecte referitoare la politica naționala și locala cu familia, prietenii sau cunoștințele. Cea mai mare pondere o reprezinta cei cu vârste între 45-54 de ani, în timp ce mai mult de o treime dintre tinerii între 15-24 de ani declara ca nu discuta niciodata subiecte de politica naționala, iar 43% subiecte de politica locala.
Încrederea în partidele politice a scazut de la Eurobarometrul precedent, 73% dintre români declarând ca tind sa nu aiba încredere în partide, față de 64% în vara anului 2022. Valoarea este apropiata de media europeana, unde 75% dintre europeni declara ca nu au încredere în partidele politice.
În România, încrederea este scazuta și în Parlament, doar 23% dintre cetațeni declarând ca au încredere în aceasta instituție, și în Guvern (21%), încrederea fiind în scadere față de anul trecut.
La polul opus, instituțiile în care românii afirma ca au cea mai mare încredere sunt armata (61%), sistemul juridic (46%) și sistemul medical (53%).
N.autorilor: Datele prezentate în acest raport au fost culese la începutul anului 2023, moment care marchează un an de la începerea războiului în Ucraina.
Autoritățile, societatea civilă și cetățenii de rând s-au mobilizat pentru a sprijini refugiații ucraineni care au tranzitat sau s-au stabilit în România. Peste 3 milioane de refugiați din Ucraina au tranzitat România pentru a ajunge în alte țări, iar 109.000 au rămas în România, potrivit informațiilor din februarie 2023 prezentate de Inspectoratul General pentru Imigrări.
România a oferit, încă de la începutul conflictului, asistență de urgență – printre altele combustibil, medicamente, alimente și ambulanțe. În plus, s-a implicat extensiv în facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale, participând la inițiativa de instituire a Coridoarelor de Solidaritate UE-Ucraina, esențiale pentru exporturile agricole ale Ucrainei.
De asemenea, România a fost parte a eforturilor diplomatice de sprijinire a Ucrainei, inclusiv de promovare a aplicării dreptului internațional.
Statul român și organizațiile internaționale au organizat transporturi umanitare de tranzit via Republica Moldova, iar refugiații care au tranzitat sau au rămas pe teritoriul țării au primit acces în aceleași condiții cu cetățenii români, potrivit normelor privind protecția temporară, la serviciile de sănătate și educație, precum și pe piața muncii.
5
15
