Cindva, Stalin a reformulat intrebarea clasica „Cite legiuni are Papa?“. El se intreba „Cite divizii are Papa?“. Puterea pontificala a supravietuit in timp, spre deosebire de altele, inclusiv cea stalinista.
Supravietuirea ei are la baza puterea morala asupra unui numar urias de credinciosi si enorma capacitate a Sfintului Scaun de a-si comunica mesajele in spatiul public, nu neaparat doar prin mass-media. O sursa de putere este activitatea intensa, discreta, disciplinata si de o mare calitate profesionala a preotilor-diplomati.
Statutul diplomatic al Sfintului Scaun a dat nastere la controverse juridice de-a lungul timpului, reaprinse de fiecare data cind Sfintul Scaun are pozitii care antagonizeaza comunitatea internationala. Asa cum s-a intimplat in 1994, cind diplomatii Papei s-au aliat cu statele musulmane si au lasat fara declaratie finala o reuniune ONU privind explozia demografica in Cairo.
Opozantii au argumentat ca Sfintul Scaun nu poate avea reprezentare diplomatica pe linga ONU, nici ca autoritate religioasa, nici ca stat.
Ambasadorul Romaniei pe linga Sfintul Scaun, Marius Lazurca, explica pentru Cotidianul ca specificul serviciului diplomatic pontifical tine de statutul unic al Papei. Diplomatii Papei nu reprezinta Vaticanul ca stat, ci pe Sfintul Parinte, desi in ultimii ani unele tari precum SUA trateaza cu Papa ca sef al statului Vatican. Statutul ambiguu ofera loc de manevra pe scena diplomatica.
Despre diplomatia papala se vorbeste, uneori, in termeni de mister, cam cum se vorbea inainte despre masonerie. Diplomatii Papei sint perceputi ca niste persoane care trag sfori din umbra si au la dispozitie informatii extraordinare, ce le intrec chiar ca precizie pe cele detinute de servicii secrete precum CIA.
Ambasadorul roman la Sfintul Scaun, Marius Lazurca, spune ca aceasta imagine livresca este intr-o oarecare masura explicabila.
„Diplomatia pontificala este una discreta, mai ales pentru ca e practicata de clerici, de o impecabila calitate profesionala, pentru ca sint produsul prestigioasei Academii Ecleziastice Pontificale, cea mai veche scoala de diplomatie din lume si care functioneaza neintrerupt, intr-un regim de mare discretie, incepind din secolul 18“, spune Marius Lazurca.
Acesti functionari diplomatici speciali beneficiaza de o claritate si de o abundenta a informatiei greu de egalat.
„E simplu, explica ambasadorul roman, Sfintul Scaun beneficiaza de o retea de culegere a informatiei, care valorifica prezenta in toata lumea a unor misionari, parohi ori laici angajati in activitati de caritate; toti furnizeaza informatii utile despre populatiile in slujba carora s-au pus.“
Asta face ca, intr-adevar, diplomatia pontificala sa fie nu numai discreta, dar si penetranta si eficace, pentru ca are un excelent suport informational si analitic, greu de comparat chiar cu cel al unei mari puteri. Colaboreaza Sfintul Scaun cu marile puteri care modeleaza politica internationala, da acces la informatiile sale? Marius Lazurca spune ca da.
„Nu cred ca exista vreo asociere directa intre aparatul analitic al Suveranului Pontif si serviciile secrete ale unor state.
E cert totusi ca Sfintul Scaun practica o diplomatie normala, care presupune schimbul de informatii si de expertiza; e suficient sa urmaresti agenda de intilniri a Pontifului si a Cardinalului Secretar de Stat pentru a vedea ca intr-adevar Sfintul Scaun este un actor international de prima marime.“
Ambasadorul roman a dezvaluit un aspect interesant: „In aproape toate cazurile, la intrevederile Papei cu seful unui stat nu participa nimeni altcineva; sint intilniri intre patru ochi, astfel incit continutul lor este cu titlu general confidential“.
„Exista intilniri cu Cardinalul Secretar de Stat, mai putin confidentiale, apoi raporturi pe niveluri echivalente intre diplomatii diverselor state si diplomatii Sfintului Scaun. Se subintelege ca statele sint foarte interesate sa aiba acces la extraordinara expertiza si la analizele Sfintului Scaun“, a adaugat Marius Lazurca.
Rolul de jucator global explica numarul mare de diplomati straini la Vatican. „Nu exista diferente substantiale intre activitatea diplomatica la Sfintul Scaun si cea dintr-un stat oarecare“, spune ambasadorul roman la Vatican.
„Exista insa diferente de coregrafie, de decor, de ceremonial; la Vatican exista o viata rituala intensa, iar corpul diplomatic strain e invitat si participa la toate ceremoniile religioase la care e prezent Suveranul Pontif“, spune Marius Lazurca.
„Noi intram in contact cu diplomati care sint si preoti, dar asta nu schimba esenta relatiei diplomatice, in ciuda unor distinctii de timbru, culoare sau forma.“ „Mai exista ceva specific, spune ambasadorul Lazurca, exista o lentoare a procesului de apropiere, o suma de dovezi de incredere pe care diplomatul trebuie sa le acumuleze, inainte ca relatia sa se deschida pe deplin,
iar calitatea informatiei schimbate sa devina cu adevarat relevanta.“ Marius Lazurca explica acest fapt de culoare locala prin aceea ca Sfintul Scaun „are timp, obiectivele sint mereu urmarite cu tenacitate, dar nu in imediat.
Biserica Catolica se bucura de constiinta faptului ca va depasi toate crizele istorice si ca prin urmare nu are motive sa se grabeasca - daca obiectivele sint juste, ele vor fi atinse, intr-un rastimp sau altul“.
de Carmen Gavrila
