Insarcinatul cu afaceri al Ucrainei a fost convocat, sambata, la Ministerul roman de Externe pentru clarificarea aspectelor privind regimul frontierei de stat pe Bratul Chilia, in timpul audientei fiindu-i precizat ca autoritatile romane nu au impiedicat deplasarea vasului ucrainean "Volga" pe Dunare.

Audienta a avut loc in contextul in care, joi, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis ambasadorului Romaniei la Kiev o nota verbala in care se exprima "ingrijorarea" partii ucrainene fata de unele presupuse acte "ilegale" ale autoritatilor romane de frontiera de pe Bratul Chilia.

Astfel, in documentul ucrainean se pretindea ca nave ale Politiei romane de frontiera ar fi blocat, la 9 octombrie 2004, navigarea pe senalul Bratului Chilia al Dunarii al vasului sub pavilion ucrainean "Volga", care ar fi fost obligat sa execute manevre ce ar fi pus in pericol siguranta navei.

De asemenea, se arata ca partea romana ar fi impiedicat o reuniune a autoritatilor de frontiera din cele doua state care ar fi putut avea loc la 10 octombrie 2004.

Cinci zile de frictiuni

In cadrul audientei de la MAE roman, insarcinatului cu afaceri ucrainean i s-a inmanat o nota verbala cuprinzand pozitia partii romane referitoare la afirmatiile si luarile de pozitie ale autoritatilor ucrainene referitoare la aceste evenimente.

Partea romana a prezentat situatia reala cu privire la cele afirmate de partea ucraineana, aratandu-se ca, in fapt, navele Politiei de Frontiera romane nu au luat nici o masura de impiedicare a deplasarii vasului ucrainean "Volga" pe senalul navigabil al Dunarii.

In decurs de numai cinci zile, actiunile Politiei au fost indreptate catre impiedicarea salupelor ucrainene de a amplasa balize de semnalizare in apele teritoriale romanesti. Intr-un comunicat, politia a declarat ca navele romanesti au facut uz numai de manevre pe apa. Mai precis, s-au asezat de-a curmezisul canalului, impiedicand astfel avansarea salupelor ucrainene.

Se pare ca, spre sfarsitul saptamanii, situatia s-a ameliorat oarecum, navele ucrainene renuntand la amplasarea balizelor in apele romanesti, ceea ce l-a determinat pe ministrul de externe, Mircea Geoana, sa isi exprime speranta ca se va pune capat frictiunilor.

Kievul nu vrea sa discute cu Bucurestiul

De asemenea, nici o intalnire intre reprezentantii autoritatilor de frontiera nu a fost prevazuta sau solicitata de partea ucraineana pentru duminica, 10 octombrie 2004, asa cum se pretinde in nota ucraineana, o astfel de intalnire avand in realitate loc la 12 octombrie, la solicitarea partii romane, pentru a se discuta despre cele patru actiuni prin care vase ucrainene au incalcat regimul

frontierei de stat in perioada 8-12 octombrie 2004. De asemenea, a fost transmisa pozitia partii romane potrivit careia autoritatile ucrainene trebuie sa inceteze imediat incalcarile regimului frontierei de stat pe Bratul Chilia, in contextul realizarii, de catre partea ucraineana, in mod unilateral, a proiectului canalului "Dunare-Marea Neagra" pe bratele Bastroe si Chilia din Delta Dunarii.

Partea romana a propus partii ucrainene organizarea, la 20 octombrie, a unei intalniri la care sa fie reprezentate institutiile cu competente in domeniile frontierelor, transporturilor si afacerilor externe din cele doua state, in vederea discutarii tuturor evenimentelor aparute la frontiera de stat comuna in ultima perioada si stabilirii unui organism comun care sa investigheze situatia la

frontiera comuna si sa asigure evitarea unor viitoare incalcari ale regimului de frontiera de partea ucraineana.

Forum privind canalul, dar fara Romania

Ministerul roman de externe a anuntat, vineri, ca autoritatile de la Kiev au organizat la Odessa, in zilele de 12 si 13 octombrie, un forum international pe tema transportului navigabil, dar la care au participat doar reprezentanti din Ucraina si Federatia Rusa, fiind prezenti, de asemenea, invitati din Belarus si Republica Moldova.

Organizatorii au incercat sa foloseasca reuniunea pentru a prezenta intr-o lumina favorabila proiectul Bastroe si au invocat lipsa oricarui impact negativ al canalului asupra mediului inconjurator.

Gazdele au prezentat, totodata, spre adoptare textul unui proiect de declaratie elaborat fara consultarea prealabila a celorlalte parti, text potrivit caruia construirea canalului si integrarea acestuia in coridorul 7 pan-european de transporturi ar constitui o necesitate.

Declaratia a fost, insa, blocata dupa ce delegatia romana s-a opus adoptarii ei, prezentand argumente solide de natura tehnica si juridica, aceeasi pozitie fiind impartasita si de presedintele in exercitiu al Comisiei Dunarii, Stanko Nick, prezent la Kiev, informeaza RADOR.

Nick a subliniat lipsa unui statut de cale navigabila internationala a Canalului Bastroe, neaflat sub incidenta Conventiei de la Belgrad privind regimul navigatiei pe Dunare din 1948 si a evidentiat competenta directa a altor organizatii internationale, de exemplu Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea de la Viena.

«Cu ochii in patru» pe ucraineni

In aceeasi zi, la sediul MAE roman, a avut loc o reuniune speciala a Comitetului Interministerial care gestioneaza problema Canalului Bastroe, consacrata analizarii situatiei create la frontiera romano-ucraineana pe Bratul Chilia, ca urmare a ultimelor demersuri unilaterale ale autoritatilor ucrainene.

La reuniune, la care au participat reprezentanti ai tuturor ministerelor competente, precum si ai Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Informatii Externe, s-a decis ca autoritatile romane sa continue in mod activ demersurile in vederea prevenirii unor noi incalcari ale regimului frontierei de stat de catre partea ucraineana pe Bratul Chilia.

In ceea ce priveste consecintele transfrontaliere ale proiectului ucrainean, s-a decis urgentarea activitatii Grupului interministerial coordonat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, astfel incat studiul de evaluare complexa a consecintelor, in special ecologice si hidrologice, ale proiectului ucrainean, care va cuprinde si propuneri de adoptare a unor masuri de compensare in portiunea

romaneasca a Deltei Dunarii, sa fie finalizat in cel mai scurt timp.