Cluj-Napoca. Cel mai important centru universitar din Transilvania. In mod normal, la acest nivel, cercetarea ar trebui sa reprezinte o prioritate. Din pacate, lucrurile nu stau deloc asa. Desi in Cluj exista un numar destul de mare de institute de cercetare, acestea nu isi pot desfasura activitatea in mod corespunzator.

Principala problema o constituie lipsa fondurilor, dar nici la alte capitole situatia nu este roz, ci mai degraba cenusie. Practic, cercetarea clujeana este in deriva.

Demaram astazi o serie de articole prin care urmarim sa aratam problemele cu care se confrunta principalele institute de cercetare clujene in speranta ca, datorita acestui semnal de alarma, cei abilitati sa ia masuri se vor autosesiza.

Institutul de Cercetari Biologice Cluj-Napoca continua sa isi desfasoare activitatea, dar la un potential mult prea redus decat ar fi normal si cu un personal bine pregatit, dar insufiecient. Directorul stiintific I al Institutului de Cercetari Biologice, dr.

Martin Keul, ne-a expus situatia actuala si problemele cu care se confrunta cercetarea biologica clujeana. "In primul rand, ne confruntam cu insuficienta finantarii cercetarii. De aici pornesc toate", ne-a declarat Keul. Institutul de Cercetari Biologice Cluj este o filiala a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru stiinte Biologice Bucuresti.

Activitatea institutului clujean se desfasoara pr baza unor contracte, in special incheiate cu Ministerul Educatiei si Cercetarii. Deoarece activitatea de cercetare nu poate fi acoperita integral din punct de vedere financiar doar pe baza acestor contracte, mai sunt si unele granturi sau sperante de granturi sau contracte incheiate cu terti. Dr.

Keul mai afirma ca& "Daca este cazul sa ma plang, pot sa va spun ca pentru cateva luni am avut salariul redus undeva la nivelul de 60%." In momentul de fata, Institutul de Cercetari Biologice are un numar de 40 de angajati, intre care unii sunt tineri absolventi, plecati in strainatate cu burse pentru specializari.

Trebuie mentionat ca acesti tineri nu au plecat la specializari prin intermediul institutului. Limita de varsta a celor care lucreaza in domeniul cercetarii biologice clujene este destul de ridicata, anul acesta fiind angajat un singur tanar, absolvent de masterat in domeniu. Dotarea - un alt capitol, alte lispuri.

De aproximativ doi ani, n-au mai fost alocati bani de la buget pentru dotarea instiutului, in afara achizitiilor care s-au efectuat in baza banilor de pe contracte. Practic, dotarea cu aparatura moderna se face acum doar prin intermediul donatiilor.

Ultima data a fost facuta o donatie din partea Fundatiei Humboldt din Germania, care a ajutat cu un echipament de electroforeza si de amplificare a ADN-ului. Acest echipament nu este insa foarte recent, dar este de ajutor deoarece oricum nu ar exista fonduri pentru achizitionarea unuia mai performant.

"Avem un personal inalt calificat in domeniul nostru, dar am putea sa ne afirmam mult mai mult daca finantarea ar fi corespunzatoare. Cercetatorii nostri sunt prezenti la diverse sesiuni de comunicari stiintifice, publica materiale in reviste de specialitate romanesti si straine", mai adauga Martin Keul. Sediul de pe strada Republicii nr.

48 apartine statului si de accea, in primul rand sunt achitate toate datoriile si taxele. Principala preocupare a cercetatorilor de la Institutul de Cercetari Biologice este cercetarea fundamentala, dar se mai ofera si servicii pentru bilanturi de mediu, cu toate ca aceasta activitate nu se prea incadreaza in definitia cercetarii.

Cu toate aceste probleme, mai exista inca o farama de optimism la nivelul conducerii institutului& "Avem ceva sperante pentru la anul, dar nu suntem 100% acoperiti financiar".

Institutul de Istorie "George Barit" din Cluj-Napoca a jucat si joaca un rol fundamental in viata culturala si stiintifica a Ardealului. Inaugurarea Universitatii din Cluj, in februarie 1920, a fost prilejul unui anunt din partea regelui Ferdinand I.

Majestatea Sa a informat oamenii de stiinta prezenti la eveniment ca acorda o subventie de 400.000 lei in vederea infiintarii unui institut academic in Cluj-Napoca, institut in care sa se studieze istoria romanilor din Transilvania.

Imobilul de pe actuala strada Napoca nr.11 a fost cumparat in 1929 si a fost amenajat in mod adecvat muncii de cercetare stiintifica, lucrare care s-a incheiat in 1937. Numele interbelic al noii institutii a fost acela de Institutul de Istorie Nationala din Cluj.

Intre 1920-1940, institutul a functionat la Cluj, apoi, intre 1940-1945, la Sibiu si din nou la Cluj din 1945 pana astazi.

In aprilie 1990, Institutul de istorie si Arheologie s-a divizat in doua unitati, respectiv Institutul de istorie din Cluj-Napoca si Institutul de Arheologie si istoria Artelor, actualul Institut de Istorie "George Barit" continuand activitatea celui dintai.

Institutul de Istorie "George Barit" din Cluj-Napoca detine statutul de excelenta in cadrul unitatilor Academiei Romane de mai multi ani.

Cladirea Institutului de Istorie al Academiei Romane "George Barit" este in pericol de cativa ani datorita fenomenului de igrasie care afecteaza peretii imobilului. In aprilie 2000, a fost realizat un raport de expertiza tehnica privind eliminarea fenomenului de igrasie, raport intocmit de profesorul universitar dr. inginer Augustin Popa.

S-a constatat o puternica stare de umezire (igrasie) a peretilor subsolului, datorata fenomenului de migratie pe orizontala a apei. Raportul a mai aratat ca nu este exclus un fenomen de ascensiune capilara, care se considera ca are un efect secundar, actionand in principal asupra peretilor interiori.

Totodata s-a constatat aparitia unei ciuperci pe peretii si bolta din camera 11. In cursul anului 2005 biblioteca institutului a fost pusa in pericol de o constructie facuta in luminator de catre firma ce functioneaza in cladirea alaturata institutului. SC Moara Alba a ocupat casa de lumina punand in pericol depozitele de carti ale Institutului de Istorie.

Cartile riscau alterarea. In urma sesizarilor conducerii institutiei, reprezentata de academicianul Camil Muresanu si ale cotidianului nostru, Aurel Tamas, binecunoscutul cantaret de muzica populara si, totodata, administratorul firmei in cauza, a dispus indepartarea respectivei constructii din luminator.

Deputatul independent clujean, Mircia Giurgiu este un sustinator al proiectelor derulate in domeniul cercetarii, dar recunoaste ca situatia actuala este una destul de trista& " Majoritatea institutelor de gen sunt la limita subzistentei. Din cauza lipsei fondurilor, se desfiinteaza multe institute de cercetare.

La nivel national, am discutat de mai multe ori cu sindicalistii si de fiecare data s-au plans. La ora actuala, cercetarea aproape ca nici nu conteaza si, din pacate, nu se intrevede nici o ameliorare a situatiei pe viitor." Giurgiu sustine ca a incercat sa sustina realizarea mai multor proiecte in domeniu.

Chiar anul acesta, Mircia Giurgiu a ajutat la organizarea unui seminar legat de fizica si de cercetare cu ocazia Zilei Mondiale a Fizicii. "Cercetarea e parca uitata, desi toata lumea trebuie sa inteleaga ca nu poate face nici un pas inainte fara cercetare. Cercetatorii au printre cele mai mici salarii din tara.

Multi pleaca in strainatate, dar prea putini se intorc pentru ca acolo cercetarea e foarte importanta, patronii de firme isi creeaza laboratoare de cercetare pentru a performa. Ar fi bine sa se intoarca pentru ca ar aduce ceva care sa duca la progresul societatii", mai spune deputatul.

Mircia Giurgiu considera ca ar putea fi creat un departament al cercetarii in cadrul Ministerului Educatiei, departament care sa aiba ministru delegat, "care sa-si faca treaba, adica sa aiba informatii la zi din domeniu si sa incerce sa ajute la supravietuirea insitutelor de cercetare".