„Nu pot exista doua fundatii Gojdu paralele, asta inseamna ca una nu se justifica", a afirmat IPS Bartolomeu Anania, la finalul Adunarii Nationale Bisericesti.

Biserica Ortodoxa Romana (BOR) este dispusa sa lupte pe toate caile legale pentru recuperarea patrimoniului Fundatiei Gojdu, sustine IPS Bartolomeu, afirmatia fiind sustinuta si de catre episcopul Sofronie, conducatorul Episcopiei Romane Ortodoxe din Ungaria, cu sediul la Gyula.

Mitropolitul Bartolomeu a facut referire la mai multe elemente importante in discutia legata de patrimoniul Fundatiei Gojdu, cum ar fi testamentul (care nu poate fi schimbat, respins sau largit), beneficiarul testamentului, executorul testamentar (Fundatia Gojdu, pe care Biserica o reprezinta ca urmas legitim al celei originale) si, pe de alta parte, interesul tinerilor „care asteapta sa primeasca burse de studii si sa se afirme in campul culturii si spiritualitatii romanesti". Deputatii au aprobat marti trecerea proiectului de aprobare a ordonantei privind acordul romano-ungar in categoria proiectelor de lege de complexitate deosebita.

Acest proiect legislativ beneficiaza, dupa vot, de un termen de aprobare tacita de 60 de zile, fata de termenul initial de 45 de zile, care expira marti.

O infrangere a diplomatiei romane de catre maghiari

Ordonanta privind adoptarea acordului romano-maghiar Gojdu va fi discutata in sedinta in plen a Camerei Deputatilor. „Am reluat demersurile privind retrocedarea patrimoniului fundatiei, dar raspunsul a fost ca, in Ungaria, legea retrocedarilor si-a produs efectul si nu mai poate fi recuperat nimic.

Aspectul financiar nu este neglijabil", a declarat, la randul lui, PS episcop Sofronie. „Durerea mea, ca episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria, este ca imobilul in care functioneaza capela noastra de la Budapesta este intr-o stare avansata de degradare.

200.000 de euro s-au gasit anul trecut, dar sunt blocati undeva, in Ambasada romana din Budapesta, si vor trebui returnati, daca Parlamentul voteaza asa cum biserica cere...

Imi pare rau ca s-au gasit acesti bani pentru acest proiect de fundatie, in timp ce eu, de sapte ani de zile de cand sunt episcop acolo, la cererile repetate pentru restaurarea cladirii in care functioneaza capela noastra, am primit foarte, foarte putini bani", a adaugat PS Sofronie.

El a mai afirmat ca, in 2005, episcopia sa nu a primit nici un ban pentru restaurare, iar in 2004 a beneficiat de cinci miliarde de lei din partea Guvernului Romaniei, bani pe care i-a folosit pentru refacerea capelei.

„De data aceasta cred ca, prin vocea a trei sinoade mitropolitane – Sinodul Mitropoliei Ardealului, Sinodul Mitropoliei Clujului si Sinodul Mitropoliei Banatului –, vocea noastra va putea fi mult mai raspicat auzita si cred ca, in aceasta situatie, va exista si vointa politica necesara pentru a ne rezolva problemele", a precizat acesta.

Deputatul Aurelian Pavelescu arata in sedinta Parlamentului ca „...actiunea guvernului roman este inacceptabila, fiind impotriva interesului national... respingerea Ordonantei este o obligatie a Parlamentului Romaniei".

Emanoil Gojdu – 3 miliarde euro.... din secolul 19!

Emanoil Gojdu (cu numele maghiarizat Gozsdu Mano), avocat si om politic in Imperiul Austro-Ungar, a stabilit prin testament ca cea mai mare parte a uriasei sale averi sa fie administrata de o fundatie, care sa ii poarte numele dupa moarte. Azi, expertii sustin ca intreaga valoare a mostenirii Gojdu se ridica la 3 miliarde de euro.

Nascut la 9 februarie 1802, intr-o familie de aromani din Moscopole, Gojdu s-a stabilit apoi la Oradea. A studiat dreptul la Budapesta, Bratislava si Viena, la 22 de ani fiind avocat stagiar la Budapesta. Are o cariera stralucita in justitia Imperiului Austro-Ungar, implicandu-se si in politica.

Este semnatar al Programului Politic de la Pesta al Revolutiei din 1848. Gojdu a fost un fervent aparator al drepturilor romanilor din Transilvania si din Ungaria. Este numit Comite Suprem de Lugoj, adica reprezentant al administratiei centrale ungare, fiind totodata si deputat de Bihor in Parlamentul de la Budapesta.

Prin testamentul de la 4 noiembrie 1869 (Gojdu a murit la 3 februarie 1870) el a infiintat Fundatia Gojdu, care a functionat intre anii 1870 si 1917. In 1916, Fundatia Gojdu era cea mai importanta fundatie privata de pe intreg teritoriul Imperiului Austro-Ungar.

La infiintare, avea capitalul de 170.000 de florini, pentru ca la desfiintarea din 1917 sa ajunga la fabuloasa suma de 8 milioane de coroane. Banii fundatiei au fost dirijati catre burse pentru studentii romani, peste 3.300 de astfel de burse fiind acordate de-a lungul anilor, plus alte multe ajutoare materiale pentru tinerii studiosi.

De bursele Gojdu au beneficiat Octavian Goga, Traian Vuia, Victor Babes, Aron Cotrus, Ioan Lupas, Constantin Daicoviciu, Andrei Otetea, Ioan Scurtu, Dumitru Staniloaie.

O problema spinoasa

Prima reprezentanta a fundatiei, de la Sibiu, a fost infiintata in 1870 sub patronajul Congresului National Bisericesc Ortodox si a fost condusa de Andrei Saguna. In 1918, sediul central se muta tot la Sibiu, dar majoritatea bunurilor, desigur ca si cele imobile, au ramas la Budapesta.

Dupa razboi, prin Pacea de la Trianon, bunurile trebuiau restituite statului roman, dar acest lucru nu s-a facut niciodata. Nici Acordul provizoriu romano-ungar din 1924, nici cel din 1930 si nici Acordul privind reglementarea definitiva a afacerilor Fundatiei Gojdu din 1937 nu au fost vreodata duse la indeplinire.

Statul ungar a nationalizat, in 1952, imobilele din Budapesta aflate in patrimoniul fundatiei, cunoscute sub denumirea de „Curtile Gojdu". Aceste imobile au intrat, in 1990, in proprietatea Primariei Sectorului 7 din Budapesta.

Valoarea de azi a celor opt corpuri de cladire ce au apartinut fundatiei, aflate in inima Budapestei, este evaluata azi la peste 12 milioane de dolari. In plus, fundatia avea si importante participari financiare la mai multe banci din Imperiu. Fundatia a fost reinfiintata la Sibiu in 1996.

In 2003, s-a facut publica intentia de transformare a Curtilor Gojdu, din Budapesta, in centru comercial si partea romana a facut demersuri pentru ca aceasta intentie sa nu se materializeze.

Partea romana a propus, in 2002, crearea unei fundatii publice romano-ungare „Gojdu", cu sediul in Curtile Gojdu, sub egida careia sa se omagieze personalitatea omului politic si sa se sprijine consolidarea relatiilor romano-ungare. Curtile Gojdu au trecut, in decembrie 2004, in proprietatea companiei ungaro-cipriote Autoker Holding Rt.

Aceasta si-a aratat disponibilitatea de a amenaja spatiile din Curtile Gojdu pentru destinatia avuta in vedere de cele doua guverne& sediul fundatiei publice romano-ungare Gojdu.

Conform acordului semnat cu ocazia sedintei comune din octombrie 2005 a Guvernelor roman si ungar, fundatia publica Gojdu urmeaza sa fie infiintata la Budapesta si sa fie cofinantata de cele doua state semnatare.

Acordul prevede ca, prin fondurile alocate de cele doua guverne, fundatia isi va mari patrimoniul cu imobilele din Curtile Gojdu, renovate de compania Autoker Holding Rt.

Contributia anuala paritara de la bugetele de stat ale celor doua guverne, pentru functionarea fundatiei, incepand cu 2006, va fi de minimum 200.000 de euro, suma aprobata anual urmand sa varieze in functie de proiectele agreate de conducerea fundatiei.