Intr-o era a supertehnologizarii, oamenii au ajuns sa alerge dupa un petec de verdeata. Obisnuiti sa traim in giganti de fier si beton, printre noxe si fum, aproape ca am uitat cum este sa iti umpli plaminii cu aer curat. Daca in unele cartiere exista oaze de verdeata, in altele rareori vezi un copac chinuit, crescut intre doua blocuri.

Cert este ca, potrivit statisticilor, fiecarui iesean ii revin 21 de metri patrati de spatiu verde. Privilegiati sint insa doar locuitorii din Copou, spre deosebire de ceilalti ieseni, care trebuie sa strabata jumatate de oras pentru a-si incarca plaminii cu o doza buna de oxigen.

Cu toate ca reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii recomanda o suprafata verde de 50 de metri patrati pe cap de locuitor, in Pascani media este de cinci metri patrati, in Tirgu Frumos de 3,3 metri patrati, in Podu Iloaiei de 4,4 metri patrati, iar in Hirlau de 12,3 metri patrati.

Conform unui studiu intocmit de specialistii Comunitatii Europene, in orase ca Barcelona, Bruxelles, Oslo, Stockholm, Varsovia sau Zurich, locuitorii au acces la spatiile verzi la 300 de metri de mers pe jos.

In Pacurari nu sint parcuri cu arbori

Iasul e unul dintre orasele care, teoretic, nu duce lipsa de spatii verzi, dupa cum arata statisticile intocmite de reprezentantii Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Iasi.

Daca media de spatiu verde care ii revine fiecarui iesean este cu cinci metri patrati mai mare decit cea indicata prin planul de amenajare a teritoriului national, aceleasi statistici arata ca stam mai prost fata de alte orase din Europa.

In timp ce in Barcelona, Bruxelles, Oslo, Stockholm, Varsovia sau Zurich locuitorii pot respira aer curat doar deplasindu-se 15 minute pe jos, iesenii trebuie sa strabata jumatate de oras pentru a-si improspata plaminii cu aer curat in Copou sau in Gradina Botanica. „Iasul are spatii verzi, insa cele mai mari suprafete sint concentrate in zona Copou.

In Alexandru, de exemplu, nu este decit un mic parculet, iar in Pacurari nu gasesti parcuri cu arbori", a declarat Galea Temneanu, purtatorul de cuvint al APM Iasi. Privilegiati sint locuitorii din zona Copou, zona in care se afla Gradina Copou, cu o suprafata de 10,11 hectare, Gradina Botanica, cu aproximativ 72,25 de hectare, si Gradina Expozitiei, cu 5,4 hectare.

Amenzi de sute de milioane pentru cei care desfiinteaza spatiile verzi

„Nu putem compara statisticile din acest an cu cele din anii anteriori pentru ca este prima data cind luam in calcul strict spatiile verzi dintre blocuri, fara a mai tine cont si de padurile situate in afara orasului. Cert este insa ca suprafata intravilanului municipiului Iasi a fost extinsa de la 4.800 ha in 2000, la 5.542 ha in 2005.

In municipiul Pascani, suprafata intravilanului a crescut de la 670 ha in 2000, la 1.200 ha in 2005, iar in orasul Tg. Frumos a crescut de la 452,24 ha in 2000, la 457 in 2005. In acest an se vor reactualiza planurile urbanistice generale si nu se va mai putea schimba destinatia unui spatiu verde, daca acest lucru nu este inclus in planul urbanistic zonal", a afirmat Galea Temneanu.

Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului 195/2005, schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi este sanctionata cu amenzi de 65-70 de milioane de lei, in cazul pesoanelor fizice, si de 250-300 de milioane de lei, in cazul persoanelor juridice.

Primaria se lauda cu citiva copaci plantati in fiecare an

Intr-o mai mica masura decit concetatenii lor din Copou, iesenii care locuiesc in zona Stefan Cel Mare au totusi si ei parte de citeva „guri de aer curat". Cei ce doresc sa inspire ozon o pot face in parcul de linga Teatrul National, estimat la 1,9 hectare.

Din ce in ce mai putin spatiu verde, 1,2 hectare, se afla la dispozitia celor care locuiesc in Podu Ros, mai precis linga Biserica Lipoveneasca. In zona Ripei Galbene, aleea cu arbori ocupa doar 0,4 hectare, in timp ce in Dacia, la Bicaz, iesenii au parte de 1,97 hectare.

Pe strada Anastasie Panu, culoarul de spatiu verde, impreuna cu gazonul de linga sediul SRI, ocupa trei hectare, iar in campusul studentesc Titu Maiorescu, tinerele au parte de 0,6 hectare de spatiu verde. In ciuda faptului ca suprafata intravilana creste pe an ce trece, reprezentantii municipalitatii raspund senin ca stam bine la capitolul spatii verzi.

„In fiecare an au loc plantari de copaci, in special in zonele in care nu sint deloc arbori. Nu ar trebui totusi sa ne comparam cu orase ca Hirlau, Podu Iloaiei sau Tirgu Frumos in ceea ce priveste suprafata de spatiu verde", spune Iulian Vagner, arhitectul-sef al orasului, din cadrul Primariei Iasi.