Ionel Haiduc, noul presedinte al Academiei Romane, s-a nascut in data de 9 mai 1937, fiind un clujean get beget.

CV sau, deosebit de impresionant de altfel, include o licenta in chimie obtinuta in anul 1959, doctoratul in chimie "candidat in stiinte" obtinut in 1964 la Moscova, un training de chimie silico-organica si organometalica de 16 luni in Statele Unite si un training avand ca focus chimia organometalica desfasurat pe o perioada de 10 luni la Universitatea Georgia din SUA.

Vorbitor de limba engleza, rusa, franceza, spaniola si germana, Haiduc a detinut de-a lungul timpului functia de sef de laborator, asistent, lector, conferentiar si profesor in cadrul Facultatii de Chimie a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, dar si diferite functii de conducere.

Astfel, noul presedinte al Academiei Romane a fost in perioada 1976-1984 prorector al Universitatii "Babes-Bolyai", iar apoi in perioda 1990-1993 rector la aceeasi facultate clujeana.

In 1995 a devenit presedintele Filialei Cluj a Academiei Romane, trei ani mai tarziu Haiduc devenind presedintele Colegiului Consultativ al Agentiei Nationale pentru stiinta, Tehnologie si Inovare. In perioada 2004-2005 Haiduc a detinut functia de vicepresedintele al Institutului Cultural Roman de la Bucuresti.

Din 1996 si pana in prezent, Haiduc a reusit sa obtina 19 titluri onorifice dintre care amintim premiul "G.

Spacu" acordat de catre Academia Romana in anul 1974, doctor Honoris Causa al Universitatii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iasi, Ordinul "Steaua Romaniei" in rang de Mare Ofiter acordat de catre Presedintele Romaniei in 2000 si Premiul Societatii de Chimie din Romania pentru intreaga activitate, acordat in anul 2004.

Mai mult, Haiduc se poate lauda cu participarea ca membru in diferite comisii precum International Council of Main Group Chemistry si membru in panelul de experti pentru evaluarea Programelor COST de chimie, fizica si materiale in cadrul Comisiei Europeane de la Bruxelles.

Reporter: Ce calitati profesionale considerati ca v-au departajat de contracandidatii Florin Filip si Mircea Sandulescu?

Ionel Haiduc: In primul tur de scrutin am fost patru candidati si anume Florin Filip, Mircea Sandulescu, academicianul Victor Voicu si cu mine. Din pacate, nici unul nu a intrunit 2/3 din sufragii pentru a fi ales. In al doilea tur am ramas eu impreuna cu academicianul Victor Voicu si am fost preferat de confrati pentru motive stiute de fiecare.

Probabil a contat faptul ca am fost timp de doi ani, adica in perioada 1998-2000, vicepresedinte al Academiei si ca de mai multi ani sunt presedintele Filialei din Cluj a Academiei Romane. Pana la urma insa, nu cred ca aritmetica este aici importanta. Dintre doi candidati unul trebuia sa obtina majoritatea.

M-a onorat alegerea colegilor si imi da speranta ca ma voi bucura de sprijinul majoritatii membrilor Academiei si de acum incolo.

Rep.: Ce va propuneti sa faceti in calitate de presedinte al Academiei Romane?

I.H.: In calitate de presedinte doresc ca accentul principal sa fie pus pe cercetarea stiintifica de excelenta. In acest sens, sunt inca multe de facut, iar un Consiliu de Coordonare a Cercetarii stiintifice din Academia Romana, organism nou format, va avea de dus la indeplinire o serie de misiuni precise.

Cu toate aceastea, principiul de baza pe care vreau sa-l aplic va fi sa nu iau nici o hotarare de unul singur. E un principiu pe care l-am aplicat intotdeauna. Mereu m-am consultat cu oameni competenti pe tema sau domeniul cu care aveam de-a face.

Academia supusa presei

Rep.: Care credeti ca este perceptia omului e rand asupra Academiei Romane?

I.H.: Academia este vazuta de publicul larg asa cum este prezentata de mass-media. Presa si televiziunea au un mare rol in acest sens.

Din pacate pana in prezent s-au cautat mai mult aspecte negative - adeseori exagerate - si s-a incercat mai putin sa se prezinte ceea ce face bun si important Academia, cum ar fi lucrarile de mare anvergura sau chiar publicatiile Academiei Romane care apar foarte mult in literatura stiintifica internationala.

Cu toate ca exista unele lipsuri financiare, dar si lipsuri in ceea ce priveste mentalitatea in randul cercetarilor, Academia Romana are mai multe plusuri decat minusuri.

Am acceptat functia de presedinte ca pe o mare provocare, pentru ca este, dupa parerea mea, una dintre cele mai prestigioase functii, avand in vederea complexitatea ei din toate punctele de vedere.

Rep.: Cum se impaca stiintele umane cu cele reale?

I.H.: Cu toate ca Academia Romana a fost infiintata tocmai pentru materii umane ca istoria, limba si literatura romana, intre lumea "reala" si cea "umana" exista o legatura clara.

Pana acum, domeniile umaniste s-au manifestat mai proeminent in interiorul tarii insa consider ca trebuie sa razbatem si in afara. Se poate scrie foarte bine si despre istorie sau chiar economie si in revistele internationale asa cum se intampla in mod normal de fapt.

Mai mult, consider ca si materiile exacte isi au rolul lor. Operele de valoare din domeniul stiintific pot la fel de bine sa fie publicate ca si cele ce trateaza subiecte "umane".

Rep.: Ce schimbari, atat profesionale cat si personale, vor aparea dupa numirea in functia de presedinte al Academiei?

I.H.: Schimbarea cea mare, daca pot sa-i spun asa, s-a produs in momentul in care mi-am luat angajamentul de a deveni noul presedinte al Academiei Romane. Voi avea, evident, mai mult timp pentru activitatea de zi cu zi in administrarea Academiei si, din pacate, mai putin timp pentru chimie, preocuparea mea principala.

In plus, va trebui sa ma confrunt cu incomoditatea drumurilor mai dese intre Bucuresti si Cluj Napoca. Va trebui, practic, sa ma mut in Capitala. In ceea ce priveste Filiala Academiei Romane de la Cluj, se va alege un nou presedinte, poate un distins coleg va fi numit presedinte interimar la inceput.

Intrucat Clujul este orasul meu natal si de suflet voi mentine contactul cu el si cu filiala. Mai mult, in acest semestru doresc sa-mi indeplinesc pana la sfarsit si obligatiile didactice la Universitatea "Babes-Bolyai".

Disciplina noua in chimie

Rep: Care este cea mai mare realizare profesionala de pana acum?

I.H.: Fara falsa modestie, pot cita cateva carti publicate in limba engleza la mari edituri din strainatate, introducerea unor domenii noi in chimia romaneasca si anume chimia ciclurilor anorganice, chimia organometalica si chimia supramoleculara ca subiecte didactice si de cercetare.

Mai mult, pot sa adaug un numar de peste 300 lucrari stiintifice publicate, majoritatea in reviste internationale. Mentionez apoi ca mai multi "elevi" , adica fosti doctoranzi ai mei, sunt astazi profesori universitari cu o activitate stiintifica prestigioasa si performanta.

Ca motiv de mandrie gasesc o afirmatie facuta de un recenzent intr-o revista a Societatii Americane de Chimie, care scria despre o carte pe care am publicat-o in colaborare cu un coleg din GermaniaS "Ca disciplina distincta, chimia supramoleculara organometalica nu a existat pana la aparitia cartii lui Haiduc si Edelmann.

Rep.: Care sunt hobby-urile dumneavoastra?

I.H.: Din pacate, timpul meu liber este extrem de redus. Cu toate acestea, cand reusesc sa pacalesc "cotidianul" imi face o deosebita placere sa merg la munte. Mai mult, am un hobby mai special, filatelia tematica. Colectionez timbre cu subiecte stiintifice, mai ales cele legate de chimie.

De fapt, daca stau bine sa ma gandesc, toata istoria chimiei poate fi ilustrata cu timbre! Din pacate, in ultimul timp am cam neglijat aceasta preocupare, presat de multe altele, mai serioase si mai stiintifice.